Elveția a ales să-și mențină neutralitatea
Elvețienii au respins duminică, la referendum, inițiativa care urmărea înăsprirea regulilor privind neutralitatea țării, conform rezultatelor inițiale ale sondajelor de la ieșirea de la urne. Propunerea, înaintată de dreapta naționalistă, ar fi limitat cooperarea militară cu NATO și participarea Elveției la sancțiuni internaționale. Rezultatul a fost covârșitor: 71% dintre alegători au votat împotrivă, conform unei proiecții inițiale realizate de institutul de sondare gfs.bern.
Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al Parlamentului, a declarat că rezultatul „arată că rămânem angajați față de această politică de neutralitate, care permite Elveției să reia sancțiunile și să se poziționeze în lume”. Inițiativa urmărea înscrierea în Constituție a unei politici de neutralitate consolidate, exclusiv pentru alianțele cu organizații militare și impunerea de sancțiuni economice împotriva altor state, cu excepția celor decise de ONU. Neutralitatea Elveției este înscrisă în Constituția Federală din 1848, iar țara se abține de la participarea la războaiele dintre alte state.
Decizia Elveției de a adopta sancțiunile Uniunii Europene împotriva Moscovei după invazia rusă în Ucraina, precum și primul său mandat de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 și 2024, au readus neutralitatea elvețiană în centrul dezbaterilor politice și publice. Chiar dacă inițiativa privind neutralitatea a fost respinsă, alegătorii elvețieni vor reveni la urne în noiembrie pentru o nouă chestiune legată de politica de neutralitate. Aceștia vor decide dacă regulile Elveției privind exportul de arme sunt adecvate sau dacă ar trebui să i se permită să exporte arme către un grup definit de 25 de țări, majoritatea occidentale, chiar dacă acestea sunt implicate într-un conflict în curs. O astfel de schimbare ar consolida legăturile Elveției cu țările occidentale și ar putea stimula veniturile din export ale industriei sale de apărare.
