Ce se întâmplă cu economiile tale dacă banca dă faliment și cu creditele în curs
Apariția unor blocaje financiare majore sau falimentul unei bănci din România generează îngrijorări în rândul clienților, referitoare la siguranța economiilor și la soarta ratelor în curs de plată. Aceste aspecte sunt reglementate prin Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor și normele Băncii Naționale a României (BNR), care fac distincție între deponenți și debitori.
Dacă aveți depozite la o bancă aflată în pragul falimentului, nu trebuie să vă faceți griji, dar situația depinde de statutul băncii respective. Băncile participante la schema națională de garantare beneficiază de protecție din partea Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Plafonul maxim de despăgubire este echivalentul în lei a 100.000 de euro, aplicat per deponent și per instituție de credit.
Regula plafonului de 100.000 de euro se referă la totalul creanțelor pe care un client le are față de o singură bancă. De exemplu, dacă o persoană fizică își încasează salariul pe card și, în același timp, are depozite la aceeași bancă, soldurile se cumulează. Despăgubirea se calculează pe baza sumei totale, nu pe fiecare cont în parte. FGDB trebuie să restituie sumele garantate în termen de maxim șapte zile lucrătoare în cazul activării procedurii de compensare.
În cazul în care capitalul depășește 100.000 de euro, rambursarea nu mai este automată prin FGDB, ci depinde de valorificarea patrimoniului băncii în cadrul procedurii de lichidare. Din acest motiv, clienții cu lichidități mai mari aleg să își împartă banii între mai multe instituții bancare autorizate, beneficiind astfel de plafonul de protecție la fiecare dintre acestea.
Legea prevede reguli distincte pentru conturile deschise pe numele mai multor titulari, unde plafonul se calculează pe cota-parte a fiecăruia. Există, de asemenea, excepții prin care anumite sume, cum ar fi cele rezultate din tranzacții imobiliare sau evenimente sociale specificate de lege, sunt protejate peste limita standard, pentru o perioadă determinată.
Înainte de a deschide un cont, este recomandat ca deponenții să verifice dacă instituția financiară respectivă participă la schema de garantare din România și care sunt condițiile specifice ale produsului ales.
În ceea ce privește clienții cu credite în derulare, falimentul băncii nu conduce la anularea datoriilor. Portofoliile de împrumuturi constituie active ale băncii respective și, în timpul procedurilor legale, sunt preluate de alte bănci sau entități financiare autorizate. Deschiderea procedurii de insolvență sau faliment nu exonerează împrumutatul de achitarea ratelor. Obligația de plată rămâne conform contractului de credit inițial, care continuă să fie fundamentul relației dintre părți.
Preluarea portofoliului de către o altă entitate nu permite modificarea unilaterală a clauzelor contractuale, iar debitorii trebuie să urmărească notificările oficiale pentru a fi informați despre noul creditor și coordonatele bancare pentru virarea ratelor scadente.
În România, ultimul faliment bancar care a activat plățile prin FGDB a fost Nova Bank, în 2006. În trecut, au existat și alte bănci care au ieșit din piață, cum ar fi Bankcoop, Banca Internațională a Religiilor și Banca Turco-Română. Dispariția unor bănci, precum sucursala Bank of Cyprus din Constanța în 2013, a fost rezultatul transferurilor de portofolii, fuziunilor și achizițiilor, nu prin faliment. Pe de altă parte, instituțiile financiare nebancare (IFN) au avut mai frecvente cazuri de insolvență, faliment sau radiere, iar debitorii au continuat să își achite datoriile către lichidatori sau entitățile care au preluat portofoliile de creanțe.
