Moscheea Regală Carol I se pregătește pentru o transformare
Vești bune pentru patrimoniul Constanței! Moscheea Regală Carol I, un monument istoric deosebit al orașului, va intra într-un amplu proces de consolidare și restaurare, având acum autorizația de construire necesară demarării lucrărilor. Această autorizație, cu numărul 579, vizează consolidarea, restaurarea și punerea în valoare a moscheii, cu Muftiatul Cultului Musulman din România ca beneficiar al investiției.
Documentul este valabil pentru doi ani, iar durata de execuție a lucrărilor este estimată la trei ani. Moscheea Regală Carol I, situată în zona Peninsulară a Constanței, este un simbol al comunității musulmane din Dobrogea și al diversității culturale a regiunii. Obținerea autorizației a venit după mai multe luni de pregătire a documentației tehnice necesare.
În luna mai a acestui an, muftiul Iusuf Muurat anunța că va fi demarat procesul de reabilitare a moscheii, cu ocazia reinaugurării Templului Israelit din Constanța. În luna august, acesta a precizat că documentația tehnică pentru obținerea autorizației de construire fusese depusă, iar proiectul se apropia de etapa începerii lucrărilor.
Investiția și sprijinul obținut
Investiția beneficiază de sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte și al unor lideri politici, iar problema finanțării a fost o etapă importantă pentru demararea intervențiilor. Odată cu emiterea autorizației de construire, proiectul intră într-o nouă fază, care include consolidarea și restaurarea monumentului, precum și punerea sa în valoare pentru a putea fi păstrat pentru generațiile viitoare.
Istoria Moscheii Regale Carol I
Construită pe amplasamentul unei mai vechi geamii, „Sultan Mahmud”, între anii 1822–1825, în timpul stăpânirii otomane, Moscheea Regală Carol I a fost inaugurată la 31 mai 1913. Inițial, a purtat numele de „Moscheea Carol I”, fiind ulterior redenumită „Moscheea Mahmud al II-lea”. În prezent, credincioșii musulmani o numesc „Kral Camisi” sau „Geamia Regelui”. Proiectul a fost realizat de inginerul Gogu Constantinescu, sub îndrumarea arhitectului Victor Ștefănescu, având ca sursă de inspirație Moscheea din Konya, Anatolia, Turcia.
Edificiul a fost construit din piatră și cărămidă, iar cupola și minaretul sunt realizate din beton armat. Portalul principal este din piatră de Dobrogea, iar ușa din marmură neagră este decorată cu incrustații de bronz. Coloanele interioare sunt din marmură de Câmpulung (Mateiaș).
Arhitectura și caracteristicile monumentului
Arhitectura moscheii îmbină influențe egipteano-bizantine cu motive românești, iar utilizarea betonului armat pentru elemente structurale a fost o premieră pentru arhitectura românească de la începutul secolului XX. Minaretul, construit în stil maur, are o înălțime de 47 de metri, iar scara interioară numără 140 de trepte până la balconul muezinului, de unde se anunța timpul rugăciunii. Interiorul este completat de o pictură murală și de un covor oriental valoros, donat de Turcia.
