Importanța companiei la masă: revelațiile cercetătorilor despre ceea ce mâncăm
Nu doar ceea ce mâncăm, ci și contextul în care luăm masa ar putea influența modul în care organismul procesează glucoza. Un studiu publicat în Science Advances, realizat pe 108 participanți, a arătat că nivelul glicemiei a crescut mai puțin și a revenit mai rapid la valorile inițiale atunci când oamenii au consumat aceeași cantitate de pâine în compania unei persoane apropiate, comparativ cu situația în care au mâncat singuri.
Cercetătorii au observat efecte ale prezenței sociale și asupra reglării temperaturii și răspunsului la stres. Mâncatul singur ar putea influența, la nivel fiziologic, modul în care organismul procesează glucoza. Studiul a identificat dovezi că prezența unei persoane apropiate în timpul mesei poate ajuta organismul să regleze mai eficient nivelul zahărului din sânge. Participanții au luat masa în două situații diferite: singuri și însoțiți de o persoană apropiată, iar în următoarele două ore, cercetătorii au monitorizat răspunsul organismului la consumul de carbohidrați.
Rezultatul a arătat că atunci când participanții au mâncat în compania unei persoane apropiate, nivelul glicemiei a crescut mai puțin și a revenit mai repede la valorile inițiale decât atunci când au mâncat singuri. Autorii studiului consideră că rezultatele oferă dovezi pentru ceea ce numesc „fiziologie socială” – ideea că interacțiunile și relațiile sociale pot influența direct procesele biologice ale organismului. „Reglarea glicemiei nu ține doar de ceea ce mâncăm, ci și de persoanele cu care mâncăm”, explică un cercetător de la Universitatea Ebraică din Ierusalim.
Influența relațiilor sociale asupra organismului
Fiziologia socială este un cadru prin care cercetătorii încearcă să explice modul în care procesele fiziologice ale organismului sunt influențate de mediul social. Potrivit acestei perspective, oamenii nu funcționează exclusiv ca organisme individuale, complet independente de cei din jur. Relațiile sociale ar putea avea efecte măsurabile asupra unor mecanisme precum reglarea glicemiei, temperatura corporală sau răspunsul la stres.
„Obișnuiam să considerăm corpul ca un sistem izolat care se autoreglează”, spune cercetătorul. „Descoperirile noastre arată că fiziologia umană este, în esență, socială.” Apropierea de o persoană dragă poate reduce efortul fiziologic necesar pentru autoreglare și poate oferi astfel un beneficiu metabolic.
Izolarea socială și efectele sale
Cercetările realizate pe alte animale sociale, inclusiv muște de fructe, rozătoare, porci și maimuțe, au asociat izolarea socială cu o serie de modificări fiziologice. Izolarea poate afecta sistemul imunitar, poate intensifica răspunsul la stres și poate fi asociată cu o durată de viață mai scurtă. La oameni, cercetătorii au observat asocieri între singurătate și un control glicemic mai slab, precum și între singurătate și un risc mai mare de diabet de tip 2.
Cercetătorii urmăresc modificările fiziologice care apar atunci când aceeași persoană se află singură sau în compania altcuiva. Răspunsul glicemic este una dintre modalitățile prin care aceste diferențe pot fi măsurate.
Compania și reglarea temperaturii
Cercetătorii au realizat experimente suplimentare pentru a vedea dacă efectul prezenței sociale poate fi observat și în alte procese fiziologice. Într-un experiment, 116 persoane au testat modul în care organismul reacționează la expunerea la frig. Atunci când participanții aveau alături un partener, reglarea temperaturii corporale era mai eficientă. Efectul era mai pronunțat când cele două persoane se atingeau, dar au fost observate beneficii și în absența contactului fizic direct.
Răspunsul la stres în prezența altora
Un alt set de experimente a inclus 115 adulți și 56 de perechi mamă-sugar. Participanții au fost supuși unui test de stres, iar cercetătorii au urmărit reacțiile fiziologice asociate acestuia. Când o altă persoană era prezentă, reacția de excitație fiziologică a fost mai redusă, iar răspunsul fiziologic la stres s-a redus mai rapid în compania altcuiva.
Implicarea pe termen lung a relațiilor sociale
Cercetătorii subliniază că rămâne de stabilit în ce măsură aceste efecte de moment se traduc în beneficii pentru sănătate pe termen lung. Studiile populaționale au arătat asocieri între relațiile sociale și starea generală de sănătate. Persoanele cu legături sociale mai puternice tind să raporteze o stare de bine mai bună și sunt asociate cu o sănătate mai bună și o viață mai lungă.
În schimb, izolarea socială a fost asociată cu o incidență mai mare a problemelor metabolice și cardiovasculare, cu vindecarea mai lentă a rănilor, o eficiență mai redusă a somnului și un risc mai mare de mortalitate. Aceste asocieri nu demonstrează că singurătatea este singura cauză a acestor probleme, deoarece sănătatea este influențată de numeroși factori.
Unul dintre cele mai cunoscute proiecte de cercetare asupra fericirii este Harvard Study of Adult Development, care subliniază că relațiile apropiate sunt strâns asociate cu sănătatea și starea de bine pe parcursul vieții. Noul studiu sugerează că influența relațiilor sociale nu se manifestă doar la nivel psihologic sau comportamental, ci poate fi observată și în procese fiziologice măsurabile, susținând ideea că organismul uman nu funcționează complet separat de mediul social.
