Europa se confruntă cu un val de căldură istoric
Un procent record de 52% din teritoriul Europei a fost expus unui stres termic intens în timpul verii excepționale din acest an, conform observatorului climatic al Uniunii Europene (UE). Continentul, care se încălzește rapid, a experimentat o serie aproape neîntreruptă de valuri de căldură, începând neobișnuit de devreme în primăvară, ceea ce a dus la doborârea recordurilor de temperatură și la zeci de mii de decese suplimentare.
Stresul termic se manifestă atunci când mecanismele naturale de răcire ale organismului sunt depășite, provocând simptome variate, de la amețeli și dureri de cap, până la insuficiență a organelor și deces. Samantha Burgess, responsabilă strategic pentru climă la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (CEPMMT), a subliniat că această căldură s-a remarcat nu doar prin intensitate, ci și prin extinderea geografică.
Această vară a fost cea mai caldă înregistrată vreodată în Europa de Vest, cu patru dintre cele mai intense zece valuri de caniculă din istoria înregistrărilor, în special în Franța, dar și în Regatul Unit și Belgia. Deși valul de căldură din august 2003 rămâne cel mai sever, 2026 a înregistrat 17 zile în care cel puțin 60% din teritoriul Europei de Vest a avut temperaturi de peste 30 de grade Celsius, comparativ cu 11 zile în 2003 și 7 zile în 2025.
Aproximativ 80% din continent a experimentat un stres termic „puternic”, cu temperaturi resimțite de peste 32 de grade Celsius, iar aceste condiții au fost observate pe parcursul a 41 de zile, cu cinci zile mai mult decât în 2003. Burgess a menționat că vara anului 2026 a demonstrat cum stresul termic devine din ce în ce mai răspândit și persistent, fiind principala cauză de mortalitate asociată condițiilor meteorologice la nivel mondial.
Vara a fost, de asemenea, marcată de condiții de secetă care au dus la cele mai scăzute debite fluviale înregistrate vreodată, perturbând transportul de mărfuri și afectând irigațiile, răcirea reactoarelor nucleare și producția de energie hidroelectrică. Seceta a afectat aproape jumătate din Europa, iar mările și oceanele europene au avut temperaturi de suprafață record sau apropiate de recorduri, însoțite de valuri de căldură marină „puternice până la excepționale”.
Burgess a subliniat că aceasta este o caracteristică marcantă a verii, evidențiind faptul că nu este vorba de un record izolat, ci de modul în care mai multe recorduri au apărut simultan în cadrul sistemului climatic.
