Superalimente care sprijină sănătatea ficatului
Ficatul, responsabil pentru realizarea a peste 500 de funcții în organism, este cel mai solicitat organ din corp. De la producerea bilei și detoxifierea substanțelor toxice, până la înmagazinarea unor substanțe de rezervă și participarea la imunitate, sănătatea ficatului influențează activitatea tuturor celorlalte sisteme. Acesta interacționează cu sistemul endocrin și cel digestiv pentru a facilita obținerea nutrienților din alimente și metabolizarea acestora pentru eliberarea energiei stocate.
Ficatul depozitează vitaminele liposolubile A, D, E și K, fier și cupru, și este esențial în menținerea nivelului optim de colesterol. De asemenea, produce factori de coagulare a sângelui și alte proteine, necesare pentru creștere și dezvoltare. Celulele Kupffer, o parte din sistemul imunitar, joacă un rol important în apărarea organismului.
Acest organ are o capacitate mare de regenerare, ceea ce implică o înnoire frecventă a celulelor sale prin mitoză. Totuși, această capacitate de regenerare crește și riscul de dezvoltare a cancerului, având în vedere că ficatul este principalul organ de detoxifiere a substanțelor nocive. Sângele care colectează nutrienți, hormoni și toxine din diferite părți ale corpului, este transportat la ficat prin vena portă. Aici, ficatul filtrează sângele și detoxifică substanțele potențial nocive.
Recent, studiile au arătat o creștere a incidenței cancerului hepatic, inclusiv în rândul adulților tineri (sub 50 de ani), legată de tulburările metabolice cauzate de acumularea de grăsime în ficat, în special la persoanele obeze (IMC > 30). Aproximativ 25% dintre persoanele cu obezitate prezintă steatoză hepatică sau „ficat gras”, expunându-se astfel riscului de cancer hepatic.
Un factor care contribuie la obezitate și la diverse boli cardiometabolice este fructoza. Aceasta nu se referă la fructoza naturală din fructe, ci la fructoza adăugată ca îndulcitor în produsele alimentare procesate. Deși glucoza și fructoza au o structură chimică similară, ele sunt metabolizate diferit. Glucoza este absorbită rapid, în timp ce fructoza este convertită de ficat în grăsime, ceea ce poate duce la inflamații și leziuni ale celulelor hepatice, contribuind astfel la carcinogeneză.
Un studiu recent publicat în 2024 sugerează că legătura dintre fructoză și cancer este indirectă, prin grăsimea generată de ficat ca rezultat al consumului crescut de fructoză. De asemenea, ambalajele alimentelor, în special cele din industria de fast-food, pot conține substanțe perfluoroalkilate și polifluoroalkilate (PFAS), care sunt toxice pentru ficat. Aceste substanțe migrează în alimentele ambalate, acumulate în ficat și pot contribui la deteriorarea acestuia.
Studiile au evidențiat, de asemenea, efectele benefice ale consumului regulat de crucifere, în special broccoli, și al cafelei filtrate. Consumul de broccoli poate încetini acumularea de grăsime în ficat, iar 2-3 căni de cafea pe zi pot reduce nivelul indicilor de distrucție hepatică.
