Naumescu: România insistă pe fondurile agricole în bugetul UE – se anticipează negocieri dificile
Consilierul prezidențial Valentin Naumescu avertizează că negocierile pentru bugetul Uniunii Europene vor fi dificile, întrucât România, alături de alte state, solicită păstrarea finanțării Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune în noul Cadru Financiar Multianual 2028-2034. Germania și alte cinci țări doresc reducerea acestor fonduri.
„Riscurile de a avea o discontinuitate a finanțării europene la 1 ianuarie 2028 sunt semnificative dacă nu se va conveni asupra noului Cadru Financiar Multianual până la sfârșitul acestui an, astfel încât legislația de aplicare să poată fi adoptată în 2027”, a declarat Naumescu.
Președintele României și Președinta Consiliului de Miniștri al Italiei au coordonat redactarea unei scrisori din partea celor 17 state membre ale Grupului Prietenii Coeziunii, care solicită păstrarea fondurilor pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună. Scrisoarea a fost trimisă Președinției irlandeze a Consiliului UE.
În zilele următoare, Președinția irlandeză va anunța un cadru de negociere revizuit înaintea Consiliului European din 15-16 octombrie. Naumescu a subliniat că un grup de șase state, inclusiv Germania, își doresc o reducere semnificativă a bugetului propus de Comisia Europeană, care se ridică la aproape 2 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034.
Negocierile se vor desfășura pe parcursul a cel puțin trei Consilii Europene planificate până în decembrie, cu speranța de a obține un acord între cei 27 de lideri ai Uniunii Europene. Naumescu a menționat, de asemenea, că 2027 este un an electoral important în UE, ceea ce complică și mai mult procesul de negociere.
Grupul Prietenii Coeziunii va avea o întâlnire informală de coordonare înainte de Consiliul European din 15-16 octombrie, unde 17 guverne, inclusiv România, și-au exprimat îngrijorarea față de reducerile fondurilor agricole și plăților regionale. Această poziție critică a fost îndreptată în special împotriva Germaniei.
Un alt aspect important al negocierilor este introducerea unor noi taxe la nivelul Uniunii Europene, cunoscute sub denumirea de „resurse proprii”, care ar putea genera 66 de miliarde de euro pe an. Aceste propuneri sunt susținute de Franța, dar contestate de alte guverne naționale, care se tem de impactul disproporționat al acestor taxe.
În scrisoarea adresată, cele 17 țări au subliniat că noile resurse proprii trebuie să fie autentice, echitabile, simple și neregresive. De asemenea, s-a solicitat amânarea rambursărilor datoriei acumulate în urma pandemiei de COVID-19, estimată la 25 de miliarde de euro pe an, și s-a contestat reducerea bugetelor alocate țărilor mai bogate, cunoscută sub denumirea de „rabaturi”.
