Confruntarea pentru miliardele Uniunii Europene
Președintele Nicușor Dan a anunțat că, împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, a reunit 17 state membre ale Uniunii Europene într-o inițiativă pentru menținerea finanțării agriculturii și politicii de coeziune în viitorul buget european pentru perioada 2028–2034. Demersul intervine în contextul în care Germania și alte cinci țări cer reduceri bugetare ample, conform informațiilor din Politico.
Consilierul prezidențial Valentin Naumescu a avertizat că negocierile vor fi dificile, iar întârzierea unui acord ar putea pune în pericol continuitatea finanțării europene de la 1 ianuarie 2028. „Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, am reunit 17 state membre UE din Grupul «Prietenilor Coeziunii» în jurul unui obiectiv comun: menținerea agriculturii și a coeziunii ca priorități centrale în următorul exercițiu bugetar european”, a declarat Nicușor Dan.
Cele 17 state au transmis o scrisoare comună premierului irlandez Micheál Martin, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. „Am adresat o scrisoare comună prim-ministrului irlandez Micheál Martin, în calitate de președinte al Consiliului Uniunii Europene”, a precizat președintele.
Ce solicită cele 17 state
Inițiativa urmărește păstrarea fondurilor pentru agricultură și coeziune, precum și finanțarea suplimentară a unor priorități majore ale Uniunii. „Ne propunem menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica Agricolă Comună, precum și alocarea de resurse suplimentare pentru prioritățile de importanță majoră, precum securitatea și apărarea, competitivitatea, conectivitatea, securitatea energetică și reziliența”, a transmis Nicușor Dan.
Scrisoarea, semnată vineri, solicită păstrarea unor cheltuieli de aproape 900 de miliarde de euro în viitorul proiect de buget și pune presiune asupra președinției irlandeze înaintea prezentării documentului de negociere, așteptat săptămâna viitoare. „Considerăm că finanțarea totală destinată Politicii de coeziune și PAC trebuie menținută în următorul CFM”, au comunicat cele 17 țări.
Semnatarii sunt Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania. Nicușor Dan și Giorgia Meloni, coordonatorii inițiativei, vor găzdui o reuniune informală a acestor țări în marja următorului Consiliu European, programat pe 15 și 16 octombrie.
Dispută cu Germania privind viitorul buget european
Poziția celor 17 state intră în conflict cu cea a unui grup de șase țări condus de Germania, care a reiterat solicitarea unor reduceri de câteva sute de miliarde de euro la nivelul întregului buget. Cadrul financiar multianual (CFM) stabilește finanțarea Uniunii Europene pe o perioadă de șapte ani, incluzând subvenții pentru agricultori și ajutoare pentru dezvoltare, și este supus unor negocieri dificile la Bruxelles.
Comisia Europeană a propus în 2025 un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, cu redirecționarea a sute de miliarde de euro de la agricultură și plățile regionale către priorități precum apărarea și competitivitatea. Grupul „Prietenii Coeziunii” avertizează că reducerile suplimentare pentru agricultură și coeziune „nu ar face decât să slăbească bugetul și ar risca să submineze sprijinul public pentru proiectul european”.
Documentul de negociere pregătit de Irlanda, cunoscut drept „negobox”, va constitui baza discuțiilor dintre cei 27 de lideri ai UE la summitul din octombrie. Guvernele caută să ajungă la un acord până la sfârșitul anului, înainte ca alegerile naționale din Franța, Polonia și Italia să riște să blocheze negocierile.
Noile taxe europene și rambursarea datoriei din pandemie
O altă chestiune sensibilă este introducerea unor noi taxe la nivelul UE, cunoscute drept „resurse proprii”, pentru finanțarea bugetului. Comisia Europeană a propus cinci astfel de taxe, estimate să genereze venituri de 66 de miliarde de euro anual. „Reafirmăm disponibilitatea de a lucra în mod constructiv la noi resurse proprii, care ar putea atenua presiunea asupra bugetelor naționale”, a spus Nicușor Dan.
Cele 17 state au subliniat că noile resurse proprii „ar trebui să fie autentice, echitabile, simple și neregresive”. Pachetul fiscal este susținut de Franța, dar unele propuneri sunt contestate de guverne care se tem că aceste taxe le-ar afecta disproporționat. Semnatarii au solicitat din nou amânarea rambursării datoriei acumulate în urma pandemiei de COVID-19, estimată la aproximativ 25 de miliarde de euro anual, și s-au opus reducerilor contribuțiilor la bugetul UE de care beneficiază țările mai bogate, cunoscute drept „rabaturi”.
Valentin Naumescu a avertizat că diferențele dintre statele membre vor conduce la negocieri dure și complicate asupra bugetului pentru perioada 2028–2034, subliniind că un acord până la sfârșitul anului este esențial pentru adoptarea legislației de aplicare și finalizarea pregătirilor tehnice în 2027.
