Premiile Nobel 2026: Medicina deschide cortina sezonului cu inovații promițătoare
Cercetările asupra hormonilor care reglează apetitul sunt favoritele observatorilor pentru premiul Nobel dedicat medicinei, care dă startul sezonului Nobelurilor din acest an. Câștigătorii celor șase premii Nobel – pentru medicină, fizică, chimie, literatură, pace și economie – vor fi anunțați în perioada 5-12 octombrie. Medicina va fi premiul acordat luni, începând cu ora 12:30 (ora României), iar acesta ar putea fi oferit cercetărilor care au deschis calea către pastilele de slăbit precum Ozempic și Mounjaro.
Analiștii au indicat că premiul ar putea recunoaște cercetarea asupra microflorei intestinale, descoperirea hormonilor care reglează senzația de sațietate și foame sau lucrările privind hormonul eliberat de intestin după mese, care semnalează sațietatea, cunoscut sub denumirea de „peptida de tip glucagon 1” (GLP-1), imitată de medicamente precum Ozempic. David Pendlebury, responsabil al Clarivate, a estimat că „este probabil ca un premiu Nobel să recunoască una sau alta dintre aceste cercetări”, plasând GLP-1 în fruntea listei datorită impactului său clinic imens la nivel mondial.
Numeroși oameni de știință au adus contribuții semnificative în acest domeniu, însă trei nume sunt menționate frecvent: endocrinologul canadian Daniel Drucker, medicul danez Jens Juul Holst și chimista americană născută în fosta Iugoslavie, Svetlana Mojsov. În cazul în care Comitetul Nobel ar decide să opteze pentru o altă direcție, ar putea fi premiate cercetările privind celulele stem, care vizează modul în care pielea se regenerează și se vindecă. Biologul celular american Elaine Fuchs și colega sa britanică Fiona Watt sunt considerate pioniere în acest domeniu.
Cercetările lor „au schimbat fundamental modul în care înțelegem reînnoirea și menținerea sănătății țesuturilor”. De asemenea, premiul ar putea recunoaște o nouă tehnică de imagistică, tomografia în coerență optică, o tehnică neinvazivă. Un alt domeniu care ar putea atrage atenția comitetului de medicină sunt receptorii de adeziune ai sistemului imunitar, identificați de imunologul american Timothy Springer, esențiali pentru orientarea apărării imunitare a organismului.
Aceste cercetări constituie ținte pentru tratamente împotriva bolilor inflamatorii și autoimune. De asemenea, premiul ar putea recunoaște cercetările privind cancerul de sân sau secvențierea ADN-ului, esențiale în lupta împotriva coronavirusului. Premiile Nobel pentru fizică și chimie vor urma marți și miercuri, iar câștigătorul premiului pentru literatură va fi anunțat joi.
Printre potențialii candidați pentru premiul Nobel pentru literatură se numără scriitoarea argentiniană Samanta Schweblin, care ar putea fi distinsă după premiul acordat anul trecut maghiarului László Krasznahorkai. Alte nume menționate în speculații includ scriitoarea americană din Antigua, Jamaica Kincaid, scriitoarea chineză Can Xue și australianul Gerald Murnane, printre alții.
Cel mai așteptat este, fără îndoială, Premiul Nobel pentru Pace, anunțat vineri la Oslo. Anul acesta, juriul ar putea alege un laureat care să beneficieze de consens, după controversa stârnită de laureata din 2025, lidera opoziției venezuelene María Corina Machado. Printre potențialii candidați pentru premiul Nobel pentru Pace se numără organizația Save the Children și Mykola Kouleba, un apărător ucrainean al drepturilor copilului, precum și Emergency Response Rooms (ERR) din Sudan.
Premiul Nobel pentru Economie va încheia sezonul premiilor Nobel pe 12 octombrie.
