Decizia ÎCCJ, după șase amânări, privind drepturile salariale restante ale judecătorilor – așteptări și suspans

Decizia ÎCCJ, după șase amânări, privind drepturile salariale restante ale judecătorilor

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) va pronunța, joi, o decizie în cazul recursului înaintat de Guvern și Ministerul Finanțelor, după șase amânări. Aceasta se referă la sentința din 5 mai a Curții de Apel București, care obliga Executivul să asigure integral fonduri pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că suma totală care ar trebui achitată se ridică la 4,8 miliarde lei.

Hotărârea instanței supreme va veni la o zi după ce Curtea Constituțională a respins cererea lui Bolojan pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ÎCCJ. Pe 5 mai, ziua demiterii Guvernului condus de Ilie Bolojan, Curtea de Apel București a admis cererea ÎCCJ ca Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare plății restanțelor salariale pentru magistrați, scadente în 2026. Instanța a obligat cele două instituții să aloce „integral” sumele solicitate, „inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul”, stabilind o penalitate de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

De asemenea, judecătorii au aplicat Guvernului și Ministerului Finanțelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, care se va face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligațiilor stabilite prin decizia instanței. Hotărârea Curții de Apel București a fost atacată cu recurs la instanța supremă.

Dosarul în care ÎCCJ a formulat o cerere în contencios administrativ și fiscal pentru ca Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare plății integrale a drepturilor salariale restante ale judecătorilor a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe 30 martie 2026. Instanța a stabilit un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii. Totodată, CAB a respins excepțiile invocate de către pârâți și a admis cererea accesorie formulată de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial.

Curtea a respins, de asemenea, cererea de sesizare a Curții Constituționale a României și cererea de recuzare formulată de Ministerul Finanțelor la adresa judecătoarei Bușu Ramona. ÎCCJ a inițiat demersul după ce Ilie Bolojan a anunțat, în 19 martie, că s-a găsit o formulă prin care propunerea PSD legată de pachetul social să fie susținută de coaliție. Bolojan a afirmat că a decis să reducă cheltuielile legate de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe câștigate în anii anteriori.

Pe 2 iulie, Ilie Bolojan a anunțat că a fost sesizată Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ, explicând că puterea judecătorească „nu are legitimitatea și nici competența tehnică” de a stabili cum se distribuie banii dintr-un buget general consolidat. Judecătorii instanței supreme au apreciat că este „fără precedent” ca, înainte de soluționarea unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice conduita instanței drept neconstituțională.

Miercuri, 7 octombrie, Curtea Constituțională a României a respins cererea lui Ilie Bolojan, constatând că, potrivit jurisprudenței sale, „atribuția prevăzută de art. 146 lit. e) din Constituție nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești”. Judecătorii CCR au declarat că motivele invocate prin cerere privesc exclusiv activitatea instanței judecătorești, care poate fi valorificată numai prin căile de atac prevăzute de lege.

În consecință, cererea lui Ilie Bolojan a fost considerată ca fiind în afara sferei conflictului juridic de natură constituțională. Reprezentanții ÎCCJ au subliniat că sesizarea „a pus în discuție dreptul de acces la instanță al unei categorii profesionale – magistrații” și că un litigiu pierdut „nu devine conflict constituțional”.