Rusia reacționează la mandatul de arestare emis pe numele lui Putin
Procuratura Generală a Rusiei a trimis joi Olandei și altor state cereri de extrădare a nouă înalți oficiali ai Curții Penale Internaționale (CPI), condamnați în contumacie de justiția rusă în decembrie anul trecut. CPI a emis în 2023 mandate de arestare pentru mai mulți cetățeni ruși, printre care și președintele Vladimir Putin, acuzat de deportarea ilegală a unor copii din teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina.
Printre cei vizați de solicitarea de extrădare în Rusia se numără și președinta CPI, japoneza Tomoko Akane, ceea ce a determinat guvernul de la Tokyo să protesteze vineri împotriva cererii „nejustificate și inacceptabile” din partea Moscovei. Secretarul adjunct al executivului nipon, Masanao Ozaki, a afirmat într-o conferință de presă că Japonia va răspunde „corespunzător, inclusiv prin noi demersuri diplomatice față de Rusia” și „va menține comunicarea cu CPI și cu alte state” membre ale acesteia.
Instanța de la Haga este supusă și presiunilor din partea Statelor Unite, aliat al Japoniei. Guvernul de la Washington, condus de președintele Donald Trump, a anunțat în august sancțiuni împotriva unor membri ai CPI, inclusiv Akane. Un comunicat de presă al secretarului de stat american Marco Rubio a arătat că „administrația Trump a fost clară: Curtea Penală Internațională (CPI) este o instanță supranațională coruptă și politizată, care a abuzat cu rea-credință de autoritatea sa și și-a depășit mandatul.” Rubio a condamnat, de asemenea, „eforturile CPI de a ancheta, aresta, reține sau inculpa cetățeni israelieni, fără consimțământul Israelului”, aliat al Statelor Unite.
În noiembrie 2024, CPI a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, acuzat de crime de război.
