Norvegia ia în considerare investiții în industria armamentului nuclear
Cel mai mare fond suveran de investiții din lume, administrat de Norvegia, cu active de peste 2.000 de miliarde de euro, ar putea începe să investească în companii producătoare de arme nucleare, conform unei propuneri prezentate de o comisie numită de guvern. Modificarea regulilor ar permite reincluderea în portofoliul fondului a unor giganți ai industriei occidentale de apărare, precum Airbus, Boeing și Lockheed Martin, în contextul amenințărilor nucleare din partea Rusiei și al extinderii arsenalului nuclear al Chinei.
O nouă recomandare ar putea permite fondului norvegian să investească în mari companii occidentale din industria de apărare, care în prezent sunt excluse din portofoliul său din cauza implicării lor în producția de arme nucleare. Propunerea a fost avansată în cadrul unei revizuiri a normelor etice care reglementează investițiile fondului.
Conform actualelor reguli etice, fondul exclude 14 companii implicate în dezvoltarea sau producția de arme nucleare ori a componentelor acestora, inclusiv giganți precum Airbus, BAE Systems, Boeing, Lockheed Martin și Safran. Guvernul norvegian a dispus revizuirea acestor reguli în luna noiembrie a anului trecut, iar comisia care a analizat normele a fost condusă de fostul guvernator al băncii centrale, Svein Gjedrem.
Conform excepției propuse, fondul ar putea investi în producători de arme nucleare din state recunoscute oficial ca puteri nucleare în temeiul Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare (TNP), cu condiția ca acestea să fie și aliate ale Norvegiei în cadrul NATO. Gjedrem a declarat că „aceasta înseamnă că mai mulți producători britanici, francezi și americani de armament vor fi reincluși în portofoliul fondului”.
Comisia a precizat că celelalte criterii de excludere din motive etice vor fi menținute, vizând, printre altele, producția de arme biologice și chimice, mine antipersonal și muniții cu dispersie, precum și activitățile legate de cărbune, tutun și canabis.
Raportul a fost înaintat ministrului Finanțelor, Jens Stoltenberg, fost secretar general al NATO, care a remarcat „paradoxul” potrivit căruia „fondul norvegian nu poate investi în companii care ar putea fi esențiale pentru securitatea Norvegiei”, având în vedere amenințările tot mai frecvente din partea Rusiei și extinderea arsenalului Chinei.
Comisia a recomandat, de asemenea, modificarea atribuțiilor Consiliului de Etică, care este un organism independent responsabil de formularea recomandărilor pentru banca centrală a Norvegiei. Consiliul ar urma să își păstreze responsabilitatea de a evalua riscurile ca anumite companii să încalce standardele etice ale fondului, însă nu ar mai putea recomanda direct excluderea acestora din portofoliu.
Recomandările raportului vor fi supuse consultării publice până la 15 ianuarie, înainte ca guvernul să prezinte Parlamentului propria evaluare în primăvara anului viitor. Unele partide politice, în special cele de stânga, au criticat deja raportul, un reprezentant al Verzilor calificând propunerile drept „complet lipsite de sens”. Fondul suveran norvegian investește în peste 7.000 de companii din întreaga lume și deține aproximativ 1,5% din acțiunile cotate la bursă la nivel mondial.
