România, pe podiumul european al susținătorilor populismului autoritar
Românii se situează pe poziția a treia la nivel european în rândul națiunilor care preferă populismul autoritar, conform unui studiu realizat de think tank-ul suedez Timbro și rețeaua europeană EPICENTER. Studiul a fost prezentat în România de Institutul European pentru Studii Economice. Aproape unul din trei alegători europeni, 32,6%, susține în prezent un partid contestatar, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată. Partidele contestatare obțin peste 20% din voturi în 26 dintre cele 31 de țări analizate.
În vara anului 2026, partidele contestatare făceau parte din 11 dintre cele 31 de guverne naționale. Dintre cele 76 de partide analizate în detaliu, 18 sunt clasificate drept puternic autoritare. Aceste date evidențiază o transformare de durată a politicii europene, începând cu anul 2000, când susținerea pentru partidele contestatare a început să crească semnificativ.
Cresterea susținerii pentru partidele contestatare
De la primele alegeri postbelice până la sfârșitul anilor 1990, ponderea voturilor obținute de partidele contestatare a fost constant în jur de 10%, cu un vârf de 14% la începutul anilor 1970. După criza financiară globală, susținerea pentru aceste partide s-a dublat, atingând circa 20%. Criza refugiaților a generat un nou val de creștere, iar între 2015 și 2023 susținerea s-a stabilizat la aproximativ un sfert din electorat, crescând din nou în ultimii trei ani, depășind pentru prima dată pragul de 30%.
Partidele contestatare atrag de aproximativ trei ori mai mulți alegători decât în cea mai mare parte a perioadei postbelice, iar în Bulgaria, Cehia, România, Italia și Slovacia, acestea atrag peste jumătate din voturi. Malta rămâne o excepție, fără niciun partid contestatar în parlament.
Participarea partidelor contestatare la guvernare
Partidele contestatare nu mai sunt outsideri în politică. De la începutul secolului XXI, aproximativ 45 de guverne europene au inclus unul sau mai multe partide contestatare. În vara lui 2026, ele participau la 11 dintre cele 31 de guverne analizate. Participarea la guvernare a avut efecte variate asupra acestor partide: unele au fost îmblânzite, în timp ce altele au devenit mai radicale.
Pierderi și câștiguri în rândul partidelor
Dreapta radicală a generat cea mai mare parte a creșterii și se află aproape de nivelul său record, în timp ce stânga radicală rămâne mult sub forța sa din perioada postbelică. Partidele mainstream, în special creștin-democrații și social-democrații, au suferit pierderi semnificative.
Autoritarismul, o preocupare majoră
Studiul a clasificat cele 76 de partide analizate pe patru dimensiuni: politica economică, temele socioculturale, raportarea la Uniunea Europeană și autoritarismul. Dintre acestea, 18 partide sunt considerate puternic autoritare, având în vedere tendințele de slăbire a independenței justiției și îngrădirea pluralismului media.
România în indicele european al populismului autoritar
Potrivit Indicelui, România se află pe locul al treilea dintre cele 31 de țări studiate, după Bulgaria și Cehia. La alegerile parlamentare din 2024, peste jumătate dintre voturi au fost acordate partidelor contestatare. România este descrisă ca având unul dintre cele mai volatile sisteme de partide din Europa Centrală și de Est, cu partide radicale și populiste care au fost constante de la începutul anilor 1990.
Indicele a analizat în detaliu patru partide românești: PSD, AUR, S.O.S. România și POT. Trei dintre ele, AUR, S.O.S. România și POT, sunt incluse în categoria partidelor puternic autoritare. Studiul a sintetizat datele și clasificările din Indice, evidențiind tendințele alarmante ale susținerii pentru populismul autoritar în România.
