Critica asupra reținerii cauțiunii de către autoritățile contractante
O prevedere legislativă introdusă prin O.U.G. nr. 26/2022 permite reținerea cauțiunii depuse de operatorii economici în cazul respingerii unei contestații în cadrul procedurilor de achiziție publică. Aceasta a generat controverse majore și este considerată de specialiști un obstacol în calea accesului la justiție.
Modificarea legislativă a fost adusă Legii nr. 101/2016 prin adăugarea la art. 61¹ a unui nou alineat (5¹), care stipulează că, în cazul respingerii contestației, autoritatea contractantă trebuie să efectueze demersurile necesare pentru reținerea cauțiunii constituite de operatorul economic. Această măsură a condus la mari controverse, multe autorități respingând cererile de restituire a cauțiunilor fără a dovedi existența unui prejudiciu real.
Conform noii reglementări, autoritățile contractante au obligația de a reține cauțiunea „în vederea și în limita acoperirii prejudiciilor create de întârzierile înregistrate în finalizarea procedurii de atribuire”. Totuși, numeroase autorități au început să refuze restituirea cauțiunilor, ceea ce a dus la descurajarea operatorilor economici în exercitarea dreptului de a contesta.
Experții subliniază că legea nu instituie o prezumție de vinovăție a contestatorului, ci obligă autoritatea să demonstreze prejudiciile cauzate de întârzierea procedurii. Practica neunitară a instanțelor a creat incertitudine, dar recent, jurisprudența s-a clarificat, stabilind că simpla respingere a contestației nu justifică automat reținerea cauțiunii.
Regula ar trebui să fie restituirea cauțiunii, iar reținerea acesteia să fie o excepție aplicabilă doar în cazul în care există dovezi clare privind prejudiciile produse. Juriștii solicită clarificări suplimentare din partea legiuitorului pentru a preveni abuzurile și pentru a proteja accesul liber și nediscriminatoriu al operatorilor economici la mecanismele de contestare.
