Rusia intensifică atacurile hibride: ce reacții adoptă România
Atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră și utilizarea dronelor care ajung în apropierea sau pe teritoriul României evidențiază efectele războiului din Ucraina, resimțite din ce în ce mai acut la granița țării noastre. În ultimele săptămâni, cel puțin opt nave au fost lovite, avariate sau scufundate în apropierea coastelor României și Bulgariei, în perioada 5–28 octombrie. Unele dintre aceste incidente s-au petrecut în apele teritoriale sau în zonele economice exclusive ale celor două state NATO.
Vlad Ionescu, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, a subliniat că astfel de atacuri nu trebuie acceptate ca o normalitate, avertizând că ele constituie un pericol pentru populație, infrastructură și navigație. „Nu este o normalitate și trebuie să refuzăm ferm această situație”, a afirmat Ionescu. El a evidențiat că soluția de fond este încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, printr-o pace durabilă care respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
România participă, alături de parteneri, la Coaliția de Voință pentru oferirea de garanții de securitate Ucrainei după încheierea conflictului, considerând că aceasta este cheia securității în regiune.
De ce nu cere România activarea Articolului 4 din NATO
În contextul incidentelor repetate din Marea Neagră, s-a discutat despre activarea Articolului 4 din Tratatul NATO, care prevede consultări între aliați atunci când un stat consideră că securitatea sa este amenințată. Vlad Ionescu a precizat că acest mecanism are o valoare simbolică și că România preferă măsuri concrete pentru reducerea vulnerabilităților. „Articolul 4 are o forță simbolică. În practică, el nu aduce o valoare adăugată foarte mare”, a explicat oficialul. Ionescu a subliniat că președintele Nicușor Dan a solicitat deja o reuniune NATO dedicată Mării Negre, în urma incidentelor cu nave și a atacurilor cu drone.
România nu recurge constant la activarea acestui mecanism pentru a-i menține importanța, iar reacția țării noastre este considerată echilibrată în cadrul Alianței.
România, ținta războiului hibrid al Rusiei
Conform lui Ionescu, România este deja ținta unui război hibrid purtat de Rusia, care include atacuri asupra infrastructurii, explozii la fabrici de armament și campanii de dezinformare. Obiectivul Moscovei este de a slăbi societățile occidentale și de a fragiliza sprijinul acordat Ucrainei. În ceea ce privește responsabilitatea pentru incidentele din Marea Neagră, Ionescu a menționat că poziția președintelui a fost clară în declarațiile publice și intervențiile sale în fața aliaților.
Măsuri adoptate de România
România a adoptat mai multe măsuri, inclusiv convocarea repetată a ambasadorilor Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe, măsuri de răspuns la incidente și intervenția avioanelor F-16 pentru doborârea dronelor care au pătruns în spațiul aerian sau în apele teritoriale ale României. Ionescu a subliniat că obiectivul nu trebuie să fie doar creșterea numerică a efectivelor militare, ci și consolidarea capacităților pentru asigurarea securității României.
Într-un context în care atacurile din Marea Neagră continuă să afecteze navigația și să pună presiune asupra statelor de pe flancul estic al NATO, Bucureștiul mizează pe consolidarea apărării și pe sprijinul aliaților pentru a reduce riscurile la adresa teritoriului și infrastructurii sale.
