Spitalele din Europa: pregătire insuficientă pentru crizele majore, cu riscuri biologice în prim-plan
Sistemele sanitare europene prezintă vulnerabilități importante în pregătirea pentru situații de criză majoră, inclusiv conflicte armate, atacuri asupra spitalelor și amenințări biologice sau chimice. Experți ai Comisiei Europene atrag atenția asupra noilor amenințări la adresa sănătății publice și a necesității consolidării rezervelor de medicamente și echipamente medicale. Reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și NATO subliniază importanța pregătirii personalului și a continuității îngrijirilor medicale.
O analiză publicată vineri arată că sistemele medicale europene se pregătesc pentru riscuri tot mai complexe, dar capacitatea de răspuns diferă considerabil între țări. Una dintre principalele preocupări ale Comisiei Europene este creșterea riscurilor biologice, inclusiv posibilitatea utilizării abuzive a noilor tehnologii pentru dezvoltarea unor agenți patogeni periculoși. Laurent Muschel, director general adjunct al Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA), avertizează asupra riscurilor asociate utilizării inteligenței artificiale (AI) în domeniul biologic.
„Avem nevoie de un cadru de reglementare adecvat și de un sistem de supraveghere corespunzător pentru a controla utilizarea inteligenței artificiale. Este o tehnologie extraordinară pentru dezvoltarea de noi medicamente, dar poate ajuta și persoane rău intenționate să dezvolte instrumente foarte puternice”, a declarat Muschel. Acesta subliniază că aceste tehnologii ar putea fi folosite inclusiv pentru crearea unor virusuri periculoase, motiv pentru care consolidarea biosecurității devine o prioritate.
Măsuri medicale de răspuns
HERA sprijină dezvoltarea unor măsuri medicale de răspuns împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare. Printre soluțiile avute în vedere se numără medicamentele antivirale și anticorpii cu spectru larg, care ar putea permite inițierea intervențiilor medicale înainte de identificarea exactă a agentului biologic implicat. O altă prioritate a Comisiei Europene este asigurarea disponibilității medicamentelor, vaccinurilor, echipamentelor de protecție și a altor produse medicale esențiale în situații de urgență.
Prin intermediul HERA, instituția europeană coordonează mecanisme de achiziție și identifică vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare, inclusiv dificultățile legate de transport, depozitare și distribuire a produselor medicale. Comisia Europeană dezvoltă, prin mecanismul rescEU, rezerve strategice de medicamente, echipamente de protecție și alte materiale medicale, destinate intervențiilor în situații de urgență care depășesc capacitatea de răspuns a unui stat membru.
Pregătirea spitalelor
Pregătirea spitalelor presupune capacitatea de a primi simultan un număr mare de victime, fără întreruperea îngrijirilor acordate celorlalți pacienți. Experiența războiului din Ucraina a evidențiat dificultățile cu care se pot confrunta unitățile medicale în timpul unui conflict. Atacurile asupra spitalelor și ambulanțelor, numărul mare de răniți și necesitatea îngrijirilor pe termen lung au pus o presiune considerabilă asupra sistemului sanitar.
Jarno Habicht, fostul șef al biroului OMS din Ucraina, atrage atenția că războiul a crescut considerabil necesarul de îngrijiri pentru traumatisme, recuperare medicală și sănătate mintală, inclusiv pentru miile de persoane care au suferit amputații. „Este nevoie de o clădire adecvată, de un spațiu sigur. Dar, în cele din urmă, totul depinde de prezența asistenților medicali, a medicilor și a personalului de sprijin”, a declarat Habicht.
Generalul de brigadă Petter Iversen, președintele Comitetului șefilor serviciilor medicale militare din NATO, avertizează că spitalele europene trebuie să își extindă capacitatea de îngrijire și să pregătească personalul pentru situații de criză majoră. Deși unele state au început să suplimenteze numărul de paturi, aprovizionarea cu materiale medicale rămâne o vulnerabilitate.
„Avem nevoie de o combinație de stocuri și capacități de depozitare, dar și de o bază industrială extinsă”, a declarat Iversen, subliniind necesitatea menținerii aprovizionării și a capacității de adaptare pe durata unei crize. Importanța acestor măsuri este reflectată și în cerințele de reziliență actualizate de NATO în septembrie 2026, care prevăd elaborarea unor planuri de intervenție pentru situații cu victime multiple, constituirea de rezerve de medicamente, echipamente și produse sanguine, precum și organizarea de exerciții comune între structurile medicale civile și militare.
Capacitatea sistemelor sanitare de a face față unor crize majore depinde de existența unor planuri de intervenție, de asigurarea rezervelor de medicamente și echipamente medicale și de pregătirea personalului pentru gestionarea unui număr mare de pacienți. Aceste măsuri sunt esențiale pentru menținerea funcționării spitalelor și continuitatea îngrijirilor medicale în situații de urgență.