Transformările uimitoare ale corpului după o zi de post: revelațiile cercetătorilor
O perioadă de 24 de ore fără mâncare ar putea activa mecanisme naturale care ajută intestinul să se regenereze după leziuni, conform unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Texas MD Anderson Cancer Center din Statele Unite. Oamenii de știință au identificat o bacterie intestinală, Akkermansia muciniphila, care joacă un rol esențial în acest proces. Descoperirea ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente care să reducă efectele secundare ale radioterapiei la pacienții cu cancer.
Cercetarea, publicată în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences, arată că postul alimentar poate modifica activitatea bacteriilor intestinale și poate pregăti celulele intestinului pentru refacerea țesuturilor deteriorate. Rezultatele provin din cercetări preclinice, astfel că efectele observate nu au fost încă demonstrate la oameni.
Ce au descoperit cercetătorii după 24 de ore de post alimentar
Oamenii de știință au constatat că o perioadă de 24 de ore fără hrană determină creșterea numărului bacteriei benefice Akkermansia muciniphila. Această bacterie produce propionat, o substanță care contribuie la activarea unor mecanisme celulare implicate în regenerarea intestinului. Propionatul acționează împreună cu modificările metabolice provocate de post și influențează anumite proteine, numite histone, în jurul cărora este organizat ADN-ul din celule. Modificările respective permit activarea mai ușoară a genelor implicate în repararea țesuturilor, fără a schimba secvența ADN-ului. Astfel, celulele intestinale sunt pregătite să reacționeze mai eficient în cazul producerii unor leziuni.
Helen Piwnica-Worms, profesor de oncologie radiologică experimentală, a explicat că postul pregătește celulele intestinale pentru a răspunde mai rapid și mai eficient după o deteriorare, asemănându-se cu un plan de intervenție pentru situații de urgență.
Rolul esențial al bacteriei Akkermansia muciniphila în regenerarea țesuturilor
Cercetătorii au eliminat selectiv bacteria Akkermansia muciniphila din organism în cadrul experimentelor. Rezultatele au arătat că, în absența acestei bacterii, postul alimentar nu a mai produs aceleași efecte benefice asupra regenerării intestinale. Mecanismul de protecție a fost restabilit numai atunci când bacteria a fost reintrodusă în asociere cu postul alimentar. Această observație sugerează că nici postul, nici prezența bacteriei, luate separat, nu sunt suficiente pentru a reproduce integral efectul constatat în cadrul studiului.
Interacțiunea dintre alimentație, microbiomul intestinal și mecanismele celulare de regenerare ar putea avea aplicații importante în medicină.
Posibile beneficii pentru pacienții care urmează radioterapie
Radioterapia este utilizată frecvent pentru tratarea cancerelor localizate în zona abdominală, inclusiv a cancerului pancreatic, colorectal și a unor cancere ginecologice. Deși radiațiile contribuie la distrugerea celulelor canceroase, ele pot afecta și țesuturile sănătoase din apropierea tumorilor. Intestinul subțire este deosebit de vulnerabil, iar deteriorarea mucoasei sale poate provoca simptome precum greață, diaree și infecții. Aceste riscuri pot limita inclusiv doza de radiații pe care medicii o pot administra în siguranță.
Cercetătorii consideră că activarea mecanismelor naturale de regenerare intestinală ar putea contribui în viitor la protejarea țesuturilor sănătoase și la reducerea efectelor secundare ale tratamentelor oncologice.
Direcții de cercetare viitoare
O direcție importantă a cercetării este dezvoltarea unor metode care să reproducă efectele benefice observate în timpul postului alimentar, fără a necesita ca pacienții să renunțe la hrană. Oamenii de știință analizează posibilitatea utilizării unor bacterii benefice sau a substanțelor produse de acestea pentru a stimula mecanismele de regenerare celulară. De asemenea, se explorează aplicarea acestor mecanisme și în cazul altor țesuturi afectate de tratamentele împotriva cancerului, inclusiv măduva osoasă.
Autorii cercetării subliniază că descoperirile sunt încă într-o etapă preclinică, fiind necesare investigații suplimentare pentru a determina dacă mecanismele identificate funcționează în același mod și în organismul uman. De asemenea, oamenii de știință trebuie să stabilească dacă activarea acestor procese poate îmbunătăți în siguranță recuperarea pacienților care urmează radioterapie. Dacă rezultatele vor fi confirmate, viitoarele studii clinice ar putea evalua tratamente bazate pe bacteriile intestinale sau pe substanțele produse de acestea. Cercetarea nu demonstrează că un post de 24 de ore are aceleași beneficii la oameni și nu constituie o recomandare ca pacienții oncologici să întrerupă alimentația, dar evidențiază o posibilă legătură între microbiomul intestinal, metabolism și capacitatea organismului de a repara țesuturile deteriorate.