Discuții aprinse la ONU despre armele autonome
Statele Unite și Rusia, mari producători de arme, se opun inițiativelor menite să impună restricții legale asupra utilizării armelor autonome, în contextul discuțiilor care încep săptămâna aceasta la Geneva. Dezvoltarea inteligenței artificiale a accelerat progresul în domeniul dronelor, roboților, tancurilor, submarinelor și altor echipamente militare capabile să ucidă fără intervenția umană. Armele semi-autonome, asistate de IA, au fost deja utilizate în Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu, în ciuda preocupărilor de natură etică.
O reuniune organizată de Națiunile Unite ar urma să decidă dacă se va demara un proces de negociere pentru un acord cu caracter juridic obligatoriu privind interdicțiile și reglementările referitoare la sistemele de arme autonome letale (LAWS). Majoritatea celor 128 de state semnatare ale Convenției privind anumite arme convenționale (CCCW) susțin această inițiativă; însă marile puteri militare, inclusiv Statele Unite, Rusia și Israel, se opun, afirmând că dreptul umanitar existent este suficient.
Liderii ONU, Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Papa au avertizat asupra pericolelor legate de armele autonome, pledând pentru reglementări stricte. Verity Coyle, de la Human Rights Watch, a declarat: „Nu ar trebui să lăsăm niciodată mașinile să decidă cine trăiește și cine moare pe câmpul de luptă, dar aceasta este realitatea distopică pe care o vedem apropiindu-se cu pași mari.”
Doi diplomați au menționat că discuțiile se anunță dificile, dar există posibilitatea de a găsi un teren comun pentru a ajunge la un compromis până la sfârșitul săptămânii. Printre opțiunile discutate se numără un acord cu caracter juridic obligatoriu, unul fără caracter obligatoriu sau un acord hibrid care să combine elemente din ambele.
Riscurile asociate armelor autonome
Unii activiști subliniază că sistemele de arme autonome pot avea un comportament imprevizibil, ceea ce crește riscul de erori fatale. Anna Hehir, responsabilă cu guvernanța IA militară la Future of Life Institute, a afirmat că sistemele LAWS nu mai sunt doar o ficțiune științifică, menționând utilizarea lor în Ucraina. Statele Unite preferă liniile directoare în locul unor norme obligatorii, susținând că dreptul internațional oferă deja un cadru pentru desfășurarea războiului și propunând un mandat de cinci ani pentru negocieri cu privire la un acord fără caracter obligatoriu.
Crucea Roșie consideră că dreptul umanitar nu abordează suficient riscurile specifice legate de armele autonome. Deși Rusia nu și-a făcut publică poziția înaintea discuțiilor, aceasta a respins anterior propunerile de acord cu caracter juridic obligatoriu. Un diplomat occidental a declarat că Rusia intenționează să împiedice Uniunea Europeană, participantă la negocieri ca observator, să ia cuvântul.
Potrivit Annei Hehir, Statele Unite și Rusia vor încerca probabil să dilueze orice acord, așa cum au procedat în trecut. Marea Britanie, Germania și Franța propun negocieri pentru un instrument al cărui caracter juridic rămâne de stabilit.