Bucureștiul, pregătit să facă față unui seism de proporții?
Bucureștiul rămâne unul dintre cele mai vulnerabile orașe din Europa în cazul unui cutremur major. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), avertizează că pericolele nu se limitează la clădirile deja încadrate în clase de risc seismic. Unele imobile aparent sigure ar putea avea probleme structurale din cauza modificărilor efectuate de proprietari, precum eliminarea pereților de rezistență din apartamente.
Potrivit unui scenariu inclus într-un document al Primăriei Capitalei, peste 33.000 de clădiri din București ar putea fi grav afectate de un seism puternic. Arafat subliniază că, în afara clădirilor expertizate, există numeroase imobile ale căror probleme structurale nu sunt cunoscute. „Deci, clar că avem probleme cu mai multe clădiri. Numărul lor exact nu-l pot spune, pentru că nu știm câte clădiri sunt vulnerabile”, a declarat Arafat.
Pericolul ascuns din blocurile Capitalei
Arafat a atras atenția asupra modificărilor făcute de proprietari în interiorul apartamentelor, în special în anii ’90 și la începutul anilor 2000, când unele elemente de rezistență au fost eliminate pentru a mări spațiile de locuit. „Însă mai avem o problemă ascunsă în București, și anume apartamentele din clădirile care aparent nu au nicio problemă, dar unde locatarii au umblat la pereții de rezistență”, a explicat Arafat.
Aceste intervenții sunt greu de identificat, deoarece autoritățile nu pot verifica toate locuințele private. „Există riscul ca unele clădiri care sunt aparent fără probleme să aibă deficiențe în timpul unui cutremur”, a adăugat Arafat.
Statistici privind clădirile din București
Conform datelor din Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2026, în Capitală există 415 clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, 491 în clasa a II-a, 157 în clasa a III-a și 1.458 de imobile figurează în categorii de urgență. Totalul clădirilor evidențiate în aceste categorii este de 2.521. Totuși, documentul reflectă o evidență incompletă a imobilelor expertizate tehnic, astfel că amploarea reală a vulnerabilităților nu este cunoscută.
Scenariul unui cutremur major
Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru anul 2026 estimează că, în cazul unui cutremur cu magnitudinea între 7,4 și 8,1, produs în zona Vrancea, 33.569 de clădiri din București ar putea fi grav afectate. Județul Ilfov ar putea suferi, de asemenea, avarii grave, cu 19.234 de clădiri afectate.
Pregătirea pentru intervenții în caz de cutremur
Raed Arafat afirmă că România este mai bine pregătită pentru intervenții în cazul unui cutremur major decât în trecut, atât din punct de vedere al dotărilor, cât și al exercițiilor desfășurate. Exercițiul din 2025 a simulat un cutremur care ar afecta Bucureștiul și alte localități, testând intervențiile autorităților.
Arafat a subliniat importanța consolidării clădirilor vulnerabile, menționând că Ministerul Dezvoltării a alocat fonduri pentru lucrări de reabilitare, ceea ce ar putea reduce riscul de prăbușire în timpul unui cutremur.
Pregătirea populației pentru cutremure
În ciuda vulnerabilității clădirilor, pregătirea populației pentru un cutremur major rămâne deficitară. Conform unui sondaj IRES, doar 44% dintre români au discutat în familie despre un plan în eventualitatea unui cutremur, iar doar 40% au pregătit un kit de prim ajutor. Aceasta arată un contrast între încrederea românilor în siguranța locuințelor lor și măsurile efective de pregătire pentru situații de urgență.