Impactul atacurilor cibernetice asupra sistemului bancar și bunăstării financiare a cetățenilor
Un atac cibernetic poate provoca retrageri masive de depozite și deficite de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu implementează măsuri suplimentare de protecție. Avertismentul a fost emis de prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, în cadrul unei prezentări a rezultatelor unui exercițiu de testare a rezilienței cibernetice a instituțiilor de credit. Oficialul a subliniat riscurile asociate dezvoltării rapide a criptoactivelor și a infrastructurilor financiare digitale.
Exercițiul de testare la stres a fost realizat de BNR în colaborare cu Banca Centrală Europeană și alți parteneri strategici, având ca scop evaluarea modului în care băncile își pot continua activitatea în cazul unui incident cibernetic care afectează sistemele informatice principale. A fost analizată și capacitatea instituțiilor de a reacționa într-un scenariu în care principalul canal de comunicare devine indisponibil, în timp ce informații negative se răspândesc pe rețelele sociale.
„Dificultățile operaționale pot deveni rapid o problemă de încredere”, a explicat Badea. Rezultatele exercițiului arată că băncile participante dispun de planuri de continuitate a activității și de centre operaționale de securitate, demonstrând atenția acordată acestui risc. Totuși, măsurile existente nu sunt suficiente pentru a face față tuturor scenariilor. „Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă nu se iau măsuri suplimentare”, a subliniat prim-viceguvernatorul BNR.
O altă vulnerabilitate identificată este dependența instituțiilor financiare de furnizorii de tehnologie. Dacă un furnizor care asigură funcții critice devine indisponibil, efectele se pot transmite rapid asupra operațiunilor băncilor și serviciilor oferite clienților. „Pregătirea trebuie să acopere atât prevenirea și detectarea atacurilor, cât și reacția la un incident și restabilirea serviciilor afectate. Testarea periodică și supravegherea furnizorilor terți sunt esențiale în acest demers. Miza este limitarea efectelor asupra clienților, asupra sectorului bancar și, în cele din urmă, asupra economiei”, a afirmat Badea.
Transformarea digitală a sistemului de plăți
Prim-viceguvernatorul BNR a evidențiat că transformarea digitală a sistemului de plăți, susținută de dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale, influențează modul în care populația plătește, economisește și investește. Securitatea infrastructurilor digitale devine o condiție esențială pentru buna funcționare a economiei. Conform statisticilor Băncii Centrale Europene, în a doua jumătate a anului 2025, zona euro a înregistrat peste 83 de miliarde de plăți fără numerar, cu aproape 7% mai multe decât în aceeași perioadă a anului precedent. În România, numărul plăților zilnice fără numerar pe cap de locuitor este la aproximativ jumătate din media zonei euro, dar cu un ritm de creștere de peste cinci ori mai mare, cu o creștere de peste 37% în aceeași perioadă.
Popularitatea criptoactivelor
Badea a subliniat popularitatea criptoactivelor în România, estimând rata de adopție în rândul populației cu vârste între 18 și 64 de ani la 14,9% în 2025, una dintre cele mai ridicate din Europa. Valoarea totală a criptoactivelor deținute de populație ar putea ajunge la 12,9 miliarde de euro. Securitatea cibernetică și dezvoltarea criptoactivelor sunt interconectate, ambele fiind fațete ale aceleași transformări a sistemului financiar, care depinde din ce în ce mai mult de încredere și reziliență.
Badea a discutat despre creșterea pieței activelor tokenizate, menționând că valoarea acțiunilor tokenizate a crescut de la aproximativ 300 de milioane de euro la sfârșitul anului 2024 la circa 1,9 miliarde de euro în iunie 2026. De asemenea, capitalizarea globală a pieței monedelor stabile se situează la aproximativ 310 miliarde de dolari, majoritatea fiind denominată în dolari americani.
Pontes: soluția de conectare între activele tokenizate și sistemul de plăți al băncilor centrale
Pe 21 septembrie, Eurosistemul a lansat Pontes, o soluție care conectează platformele cu sistemul de plăți al băncilor centrale din zona euro, permițând decontarea în bani de bancă centrală a tranzacțiilor cu active tokenizate. Badea a subliniat că trecerea unei tehnologii de la etapa de testare la cea de infrastructură utilizată efectiv schimbă natura riscurilor, menționând că riscul nu dispare, ci se transformă în contracte și noi tipuri de instituții.
Inteligența artificială poate fi utilizată atât pentru apărarea împotriva atacurilor cibernetice, cât și pentru identificarea vulnerabilităților. Cu toate acestea, algoritmii trebuie să fie testați și supravegheați, deoarece aceleași capabilități pot fi folosite și de atacatori. „Numărul vulnerabilităților software publicate a depășit deja totalul anului anterior, iar exploatarea lor a început aproape imediat după publicare”, a adăugat Badea.
Rolul banilor emisi de banca centrală
Badea a evidențiat importanța rolului banilor emisi de banca centrală în contextul digitalizării. El a menționat că Banca Centrală a Suediei a discutat despre coroana suedeză digitală, subliniind că pregătirile legislative pentru o asemenea inițiativă durează ani. Aceasta este crucială pentru reziliența sistemului de plăți, având în vedere că plățile depind din ce în ce mai mult de infrastructura digitală.
În concluzie, prim-viceguvernatorul BNR a reiterat că inovația și siguranța sunt obiective care se susțin reciproc, dar tehnologia nu poate genera încredere de una singură. „Încrederea se construiește prin reguli clare, instituții credibile și prin sisteme pe care le protejăm împreună”, a conchis Badea.