Impactul relațiilor dintre SUA și Rusia asupra echilibrului politic din Europa Centrală și de Est: Studiul României
Președintele SUA, Donald Trump, influențează profund țările de pe flancul estic al NATO în timp ce poartă negocieri cu Vladimir Putin pentru încheierea războiului din Ucraina. Există temeri că o pace ar putea fi realizată în termeni favorabili pentru SUA și Rusia, ceea ce ar putea beneficia liderii unor țări precum Ungaria și Slovacia, dar ar provoca tensiuni interne în Polonia, România și Republica Cehă.
În Polonia, parlamentarii de dreapta din opoziție au sărbătorit victoria lui Trump ca pe o victorie personală. Au oferit ovații în picioare și au purtat șepci „Make America Great Again”. Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia, care are o viziune socială conservatoare și anti-imigrație, se află acum într-o situație complicată din cauza apropierii lui Trump de Putin, ceea ce provoacă o consternare profundă în rândul polonezilor, având în vedere istoria de suspiciune față de Rusia. Alegerile prezidențiale din Polonia sunt programate pentru 18 mai.
„Oamenii știau că Trump 2.0 ar putea fi mai dificil decât primul său mandat, dar cred că retorica lui Trump și ceea ce s-a întâmplat până acum au indicat, practic, că majoritatea coșmarurilor devin realitate”, spune Piotr Buras, șeful biroului de la Varșovia al Consiliului European pentru Relații Externe.
În România, George Simion, care va participa la alegerile prezidențiale, a declarat că partidul său este „prieten cu figurile importante ale mișcării Maga” și a organizat evenimente pro-Trump. Totuși, el a moderat retorica pro-Putin, discutând despre importanța NATO.
În Republica Cehă, partidul eurosceptic ANO, condus de fostul premier Andrej Babiš, are șanse mari în sondaje. Babiš a declarat că Trump ar putea restabili pacea în Ucraina înainte de alegerile parlamentare din octombrie. Karel Havlíček, liderul adjunct al ANO, a subliniat că Trump preferă să discute cu politicieni europeni care împărtășesc aceleași idei, mai degrabă decât cu oficialii UE.
Viktor Orbán din Ungaria și Robert Fico din Slovacia sunt admiratori declarați ai lui Trump și Putin. Orbán a vizitat atât Mar-a-Lago, cât și Moscova, susținând discuțiile de pace și avertizând că Ungaria va bloca aderarea Ucrainei la UE. Fico a descris președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, drept „un inamic”.
În România, consilierul prezidențial Cristian Diaconescu a avertizat despre o posibilă întoarcere la „porțile iadului”, amintind de ocupația sovietică. Această situație a reaprins amintirile legate de influența sovietică asupra Europei de Est și a generat temeri profunde în rândul cetățenilor români.
În Polonia, poziția anti-Rusia a PiS este personală pentru liderul său, Jarosław Kaczyński, având în vedere moartea fratelui său în accidentul de avion din Rusia. De asemenea, Kaczyński dă vina pe Putin pentru acest incident.
Sprijinul acordat SUA în regiune este consolidat prin legături economice și militare puternice, care au început în 1989, când comunismul s-a prăbușit. În timpul primului mandat al lui Trump, prezența SUA a crescut, în special în Ungaria și Polonia, unde lideri precum Orbán și Duda au avut relații strânse cu președintele american.
În România, s-au realizat investiții semnificative în domeniul energiei, inclusiv în proiecte nucleare cu tehnologie americană. Totuși, unii directori de afaceri avertizează despre încetinirea investițiilor din cauza incertitudinii geopolitice. România a semnat proiecte energetice în valoare de peste 15 miliarde de dolari cu companii americane.
Simion, care a fost declarat indezirabil în Ucraina din cauza activităților anti-ucrainene, a moderat retorica sa, menționând că schimbările teritoriale ar putea avea loc doar prin referendumuri. Orbán a subliniat că Ucraina ar trebui să devină o „zonă tampon” între NATO și Rusia.
Politicienii din Europa Centrală și de Est sunt conștienți că perspectivele lor ar putea fi influențate de termenii unui armistițiu în Ucraina sau de gesturile lui Trump care ar putea încuraja Rusia. Însă, având în vedere imprevizibilitatea președintelui american, aceștia se tem de o eventuală respingere a lui Trump, ceea ce ar putea afecta voturile.
Alegătorii din Europa Centrală devin tot mai obosiți de costurile sprijinirii Ucrainei, iar politicienii reacționează la aceste sentimente prin adoptarea mesajelor mai dure față de Ucraina. În Polonia, acest lucru se reflectă în retorica din campania electorală, în care partidele își ajustează mesajele pentru a răspunde acestei oboseli crescânde.
