Contradicțiile Curții Constituționale privind secretizarea averilor funcționarilor publici
Decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR), prin care a secretizat averile funcționarilor publici, contrazice alte decizii anterioare ale instituției pe aceeași temă. Între 2012 și 2014, CCR a adoptat patru decizii care subliniau că publicarea declarațiilor de avere este justificată în logica prevenirii corupției. De asemenea, au existat inițiative, chiar din partea magistraților, care vizau secretizarea declarațiilor de avere și interese, dar care au fost abandonate ulterior.
După această decizie, declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate și nu vor mai include detalii despre averile soților și copiilor. Curtea a argumentat că acest lucru se face pentru a proteja viața privată a funcționarilor publici.
Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, și fostul judecător Cristi Danileț au semnalat contradicțiile dintre deciziile anterioare ale CCR și cea recentă. Birchall a subliniat că hotărârea curentă afectează transparența și controlul public, lăsând Agenția Națională de Integritate fără instrumentele necesare pentru prevenirea și sancționarea corupției. Aceasta a afirmat că dispariția obligației de a declara bunurile soțului, soției sau copiilor permite ascunderea averilor și face imposibilă verificarea reală a conflictelor de interese și a incompatibilităților.
Deciziile CCR între 2012 și 2014
În 2012, CCR a respins o plângere care invoca încălcarea dreptului la viață privată ca urmare a publicării declarațiilor de avere (Decizia 663/2012). În 2013, CCR a oferit o motivare similară în Decizia 316/2013, subliniind că dreptul la viață intimă nu este absolut și poate fi restricționat în anumite condiții. Curtea a justificat publicarea declarațiilor de interese prin scopul legal al Agenției Naționale de Integritate de a asigura integritatea în exercitarea funcțiilor publice și de a preveni corupția, menționând că datele personale pot fi anonimizate pentru a proteja individul.
În 2014, CCR a adoptat alte două decizii, care au respins plângeri similare. În Decizia 309/2014, Curtea a reiterat că dreptul la viață privată poate fi supus unor limitări în condiții specifice, justificând astfel publicarea declarațiilor de avere și interese. De asemenea, în Decizia 495/2014, CCR a afirmat că restricțiile asupra vieții private sunt acceptabile dacă sunt prevăzute de lege și necesare pentru securitatea națională și prevenirea faptei penale.
