Viitorul Executiv, în fața provocărilor reformelor impuse de sectorul privat
Într-un context marcat de tensiuni economice și sociale crescânde, România așteaptă de la viitorul Guvern măsuri rapide, ferme și coerente. Liderii mediului de afaceri identifică patru direcții esențiale pentru reformă: disciplina bugetară, echilibrarea fiscală, debirocratizarea și stimularea investițiilor. Cu una dintre cele mai ridicate poveri fiscale pe salarii din Europa și un sistem birocratic încă rigid, presiunea pentru schimbare este fără precedent. România traversează o perioadă de vulnerabilitate economică accentuată, pe fondul incertitudinilor globale și al unor dezechilibre structurale interne.
Vocea mediului privat, adesea ignorată în ultimii ani, devine acum esențială pentru relansarea economică și recâștigarea încrederii în instituțiile statului. Capacitatea noului executiv de a răspunde acestor provocări va defini nu doar dinamica economică, ci și stabilitatea socială și credibilitatea guvernării. Astfel, antreprenorii solicită reducerea drastică a cheltuielilor bugetare nejustificate, eliminarea privilegiilor excesive din administrația publică și înghețarea creșterilor de cheltuieli cu bunuri și servicii la nivelul inflației. Totodată, se impune o evaluare realistă a posibilității statului de a susține toate indexările și majorările de salarii și pensii prevăzute pentru 2026.
România se află printre puținele țări europene unde angajații rămân cu mai puțin de două treimi din salariul brut, din cauza taxării excesive și a contribuțiilor sociale ridicate. Această situație slăbește puterea de cumpărare, descurajează investițiile și accentuează exodul forței de muncă. Mediul de afaceri propune eliminarea cheltuielilor iraționale prin standarde de cost și eficientizarea achizițiilor publice, pentru a preveni manipularea și birocrația excesivă; combaterea evaziunii fiscale ca prioritate de siguranță națională, cu direcționarea controalelor ANAF către contribuabilii cu risc ridicat, pe baza unor analize de risc, și limitarea controalelor repetate pentru firmele conforme, precum și un accent serios pe deblocarea inițiativei private și a proiectelor publice.
Birocrația sufocantă și procedurile administrative greoaie sunt identificate drept obstacole majore pentru mediul privat și pentru implementarea eficientă a proiectelor publice. Investițiile – publice și private – reprezintă cheia creșterii economice sustenabile. Mediul de afaceri insistă asupra necesității ca achizițiile publice să devină un instrument de progres, nu un obstacol, iar climatul investițional să fie stimulat prin politici predictibile și transparente. România se situează în topul statelor europene cu cea mai ridicată taxare a salariilor. Diferența dintre salariul brut și cel net este semnificativă, iar alocațiile familiale sau beneficiile sociale, care în alte țări compensează aceste diferențe, au un impact redus în contextul românesc. Acest dezechilibru accentuează presiunea pe reformă și pe regândirea politicilor fiscale.
„Traversăm un moment de răscruce pentru România. Mediul privat a demonstrat reziliență în fața tuturor provocărilor, însă, din păcate, a fost marginalizat în deciziile strategice ale statului. Privesc cu optimism și speranță către viitorul Guvern, pe care îl doresc cu adevărat deschis la dialog și receptiv la nevoile reale ale antreprenorilor. Nu cerem privilegii, ci un cadru predictibil, echitabil și eficient, în care să putem contribui la dezvoltarea țării. Sunt convins că, dacă autoritățile vor asculta și vor acționa cu responsabilitate, putem construi împreună un viitor mai bun pentru România – un viitor bazat pe parteneriat, transparență și respect reciproc. Nu mai este timp pentru jumătăți de măsură sau pentru retorică politică, ci pentru acțiune concretă și curaj în reformă”, a declarat liderul Uniunii Naționale a Patronatului Român – Regiunea Sud-Est.
Așteptările mediului de afaceri față de noul executiv sunt clare: Este nevoie de acțiuni rapide, reforme profunde și o deschidere reală către parteneriat cu sectorul privat. Doar astfel România poate spera la relansare economică, reducerea tensiunilor sociale și o poziție mai competitivă în Europa. Următoarele luni vor reprezenta un test decisiv pentru maturitatea clasei politice și pentru capacitatea statului de a răspunde provocărilor cu viziune și responsabilitate.