Reflecții asupra Conferinței de Securitate de la Singapore: Rezistența Europei față de Inițiativele Americane și Tensiunile Dintre India și Pakistan
Întâlnirea de securitate Dialogul Shangri-La din Singapore a evidențiat rivalitatea dintre SUA și China, dar retragerea relativă a Beijingului a expus o nouă diviziune, și anume tensiunile dintre SUA și Europa cu privire la Asia. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a avertizat că China reprezintă o amenințare „iminentă”, dar a subliniat că europenii ar trebui să își concentreze eforturile asupra securității europene și să își crească bugetele militare. Hegseth a declarat: „Am prefera cu mult ca echilibrul covârșitor al investițiilor europene să fie pe acel continent, astfel încât să putem folosi avantajul nostru comparativ ca națiune indo-pacifică pentru a ne susține partenerii aici.”
Absența omologului chinez, Dong Jun, a fost notabilă, în condițiile în care Beijingul a trimis o echipă de cercetători militari de nivel inferior la evenimentul anual, care atrage oficiali de apărare, diplomați, spioni și comercianți de arme din întreaga lume.
Un alt aspect important al conferinței a fost prezența delegațiilor militare de înalt nivel din India și Pakistan, în urma unor ciocniri intense între acești vecini dotați cu arme nucleare, care au fost suspendate printr-un armistițiu pe 10 mai. Cele două delegații au fost conduse de cel mai înalt ofițer militar din India și de președintele șefilor de stat major din Pakistan, evitându-se să se intersecteze pe coridoarele și sălile de întâlnire ale hotelului Shangri-La.
Unele națiuni europene au semnalat că nu vor fi influențate de solicitările administrației americane, insistând că vor încerca să rămână active atât în spațiul asiatic, cât și în cel european. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat: „Securitatea Europei și securitatea Pacificului sunt foarte interconectate. Dacă ești îngrijorat de China, ar trebui să fii îngrijorat de Rusia”, subliniind rolul Chinei în sprijinul efortului de război al Rusiei în Ucraina.
Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat că Franța rămâne o putere indo-pacifică, menționând prezența sa colonială în Noua Caledonie și Polinezia Franceză, precum și amplasarea a peste 8.000 de soldați în regiune. Macron a afirmat: „Nu suntem nici China, nici SUA, nu dorim să depindem de niciuna dintre ele.” El a pledat pentru o coaliție a „celei de-a treia căi” între Europa și Asia, care să evite alegerea între Beijing și Washington.
În ciuda retoricii, analiștii sugerează că prezența europeană în regiune și ambițiile lor vor fi greu de schimbat. Desfășurările militare sunt planificate pe o perioadă de decenii, iar relațiile comerciale și de apărare se extind pe termen lung. Vizita unui portavion britanic în Singapore face parte dintr-un program menționat prima dată în 2017, care subliniază sprijinul britanic pentru libertatea de navigație în Marea Chinei de Sud.
Legăturile britanice cu Australia au fost consolidate prin recentul acord AUKUS, de partajare a submarinelor și tehnologiei avansate, care ar putea permite submarinelor britanice să viziteze Australia de Vest. În plus, Singapore menține un personal de 200 de membri în Franța, operând 12 avioane ușoare de luptă.
Un raport recent al Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS) a subliniat că cheltuielile pentru apărare în Asia au crescut cu 46% în decada până în 2024, atingând 629 de miliarde de dolari. Comentariile lui Hegseth au rezonat în rândul oficialilor finlandezi, care consideră că Rusia, mai degrabă decât Indo-Pacificul, este importantă pentru Helsinki. Ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, a declarat: „Când apărarea Europei este într-o formă bună, atunci veți avea resurse pentru a face ceva mai mult.”
„Toate țările europene trebuie să își concentreze atenția principală asupra apărării europene, astfel încât Statele Unite să poată să își asume o parte mai mare în zona Indo-Pacificului,” a adăugat Hakkanen.
