Avertismentul economistului-șef al BNR
Economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, a subliniat că Guvernul a ignorat patru principii esențiale de prudență fiscală, care ar trebui să fie cunoscute de orice absolvent de facultate economică. Aceste principii includ:
- Respectarea limitelor bugetare, adică a nu trăi peste mijloacele disponibile. Acest principiu impune un buget echilibrat sau cu deficit zero în anii de creștere economică.
- Creșterea salariilor nu trebuie să depășească creșterea productivității. O creștere a salariilor mai rapidă decât productivitatea se va traduce în inflație, deficit de cont curent sau deprecierea valutei.
- Pensiile nu trebuie să crească mai repede decât salariile din care acestea sunt finanțate.
- Cheltuielile permanente, cum ar fi salariile sau pensiile, nu ar trebui să fie finanțate din venituri temporare, precum împrumuturile.
Valentin Lazea a explicat că, în practică, aceste principii au fost încălcate. De exemplu, deficitul bugetar de 3% din PIB a fost normalizat ca un nivel acceptabil, nu ca o limită superioară. Aceasta a dus la o percepție greșită că un deficit bugetar mai mare nu este o problemă, în special în condiții de creștere economică.
În plus, economistul a menționat că majorările salariale au fost justificate prin teoria wage-led growth, care a promis că stimularea cererii interne va genera o ofertă corespunzătoare, ceea ce nu s-a întâmplat. Aceasta a dus la un deficit extern, deoarece cererea excesivă nu a fost satisfăcută de oferta internă.
De asemenea, Lazea a subliniat că pensiile sunt finanțate din contribuțiile actualilor salariați, iar creșterile excesive ale pensiilor au fost realizate fără a se ține cont de aceste realități financiare. Afirmarea că există bani disponibili pentru creșteri masive de pensii a fost adesea însoțită de ignorarea deficitului bugetar cronic al țării.
În contextul acestor încălcări, Lazea a făcut apel la prudență fiscală, avertizând că cheltuielile permanente nu pot fi susținute prin împrumuturi externe, care sunt nesigure și pot dispărea în orice moment. Astfel, salariile bugetarilor și pensiile au ajuns să reprezinte peste 80% din veniturile fiscale, în condițiile în care România se confruntă cu cele mai scăzute venituri fiscale din Europa, cu excepția Irlandei.
