O privire inedită asupra vulnerabilității statului: „strategiile financiare” ale lui Murad, care manipulează datoriile bugetare
Industria turismului din România se confruntă, an de an, cu o vulnerabilitate structurală majoră, caracterizată printr-un sezon estival scurt, cu o concentrare a activității și veniturilor într-un interval limitat de timp, urmat de o perioadă lungă de inactivitate. În acest context, mulți operatori aleg să recurgă la contracte sezoniere, transferând responsabilitatea socială către stat, care preia povara șomajului tehnic sau a indemnizațiilor de șomaj. Mohammad Murad, un jucător proeminent în turismul autohton, a adoptat o strategie diferită, ieșind recent la lumină o datorie de 16,6 milioane lei, pe Phoenicia Express, la bugetul de stat.
Modelul Murad este mai degrabă un simptom al unei politici fiscale flexibile până la risc, care servește atât intereselor private, cât și nevoilor de imagine ale statului. Astfel, Murad reușește să transforme dările în cauză într-un adevărat credit. Menținând peste 3.000 de angajați activi pe tot parcursul anului, el utilizează un mecanism financiar sofisticat care exploatează instrumentele legale disponibile prin intermediul statului român.
Prin activele sale valoroase, Murad apelează la eșalonarea legală a datoriilor fiscale, cu garanții solide – în special hoteluri și alte active imobiliare – pe perioade de până la cinci ani, cu rate egale și dobânzi sub cele de pe piață. Acest lucru devine un instrument de autofinanțare pentru companiile mari. Astfel, statul joacă rolul unui creditor ieftin, permițând marilor contribuabili să-și conserve lichiditatea și să-și optimizeze costurile, fără a recurge la credite bancare cu dobânzi semnificativ mai mari.
Din punct de vedere economic, eșalonarea nu constituie o formă de evaziune fiscală, ci o optimizare legală, transparentă, dar cu efecte sistemice profunde. Statul acceptă să amâne colectarea unor sume considerabile, asumându-și riscul ca, în cazul unui șoc economic sau a unei crize sectoriale, recuperarea acestor sume să devină incertă sau întârziată. Dobânda percepută pentru aceste eșalonări este semnificativ sub nivelul pieței, ceea ce înseamnă că statul subvenționează indirect marile companii, oferindu-le o sursă de finanțare ieftină și sigură.
Aceste practici au consecințe directe asupra gestionării deficitului bugetar. Veniturile bugetare sunt amânate, permițând guvernului să prezinte un deficit aparent mai redus în fața instituțiilor europene, menținând astfel accesul la finanțare externă în condiții avantajoase. Totuși, această „cosmetizare” a deficitului ascunde o vulnerabilitate fiscală latentă, care poate exploda în condiții economice nefavorabile. Statul devine astfel dependent de fluxurile viitoare de încasări, iar orice perturbare majoră poate duce la dezechilibre bugetare greu de gestionat.
De asemenea, această politică generează o asimetrie semnificativă între marii contribuabili, care au acces la facilități de eșalonare, și IMM-uri, care nu dispun de aceeași forță financiară. Astfel, se creează o economie cu două viteze, în care marii jucători sunt protejați și sprijiniți de stat, pe când micii antreprenori sunt expuși riscurilor pieței fără o plasă de siguranță.
Pe termen lung, această abordare perpetuează hazardul moral, încurajând dependența de facilități fiscale și reducând presiunea pentru reforme structurale reale în colectarea taxelor. Statul transmite astfel semnalul că, pentru actorii economici suficient de mari, există întotdeauna soluții de compromis, ceea ce poate descuraja disciplina financiară.
Phoenicia confirmă că statul este ținut în corzi. Reprezentanții companiei au subliniat că ANAF figurează cu datorii la Phoenicia Express prin rambursarea de TVA. Aceștia afirmă că societatea are de recuperat de la stat suma de 15.015.250 lei, care reprezintă TVA de rambursat, iar diferența de 1.599.630 lei reprezintă datorii curente ale societății. Potrivit celor afirmate, orice datorie restantă conduce automat la blocarea conturilor bancare cu poprirea sumelor existente. Reprezentanții Phoenicia consideră că prezentarea informațiilor a fost realizată cu rea-credință, încercându-se denigrarea unuia dintre cei mai mari investitori în turismul românesc.
Astfel, statul român este în continuare dator către societatea SC PHOENICIA EXPRESS SRL, conform certificatului de atestare fiscală emis de ANAF.
