Theodor Stolojan: „E momentul să reinventăm sistemul fiscal românesc și să reconsiderăm cota unică!”
Fostul premier al României și economist la Banca Mondială, Theodor Stolojan, a declarat că România are nevoie de măsuri economice cu efect imediat, incluzând modificarea cotei unice de impozitare. Stolojan a subliniat că, înainte de a introduce o eventuală taxă pe tranzacțiile bancare, guvernanții trebuie să clarifice motivele pentru această măsură.
Acesta a menționat că este necesară o analiză detaliată a fiecărui sector public înainte ca viitorul guvern să implementeze măsuri fiscale. Deși a fost un susținător al introducerii cotei unice acum 20 de ani, Stolojan consideră că a venit vremea pentru modificarea acesteia. „Partidul Național Liberal are și el o mantră. Nu vrem să modificăm cota unică, dar n-am văzut nicio analiză serioasă. Cred că a sosit timpul să modificăm această cotă unică”, a afirmat Stolojan.
El a adăugat că România trebuie să adopte măsuri cu efect imediat, menționând discuțiile recente despre o taxă de solidaritate de 20% pentru veniturile care depășesc 10.000 de lei. Stolojan a avertizat că astfel de măsuri ar putea afecta clasa de mijloc, pe care o consideră esențială pentru democrație și economia de piață.
Theodor Stolojan a subliniat că sistemul fiscal românesc prezintă numeroase anomalii care necesită corectare. El a exemplificat provocările legate de extinderea vânzărilor de mașini electrice, subliniind că, pe măsură ce vânzările de combustibili fosili scad, este important să se regândească accizele aplicate acestora. „Cu ce vom înlocui accizele mari la motorină dacă tot mai multă populație trece pe autovehicule electrice?”, a întrebat Stolojan.
Avertismentul fostului premier apare în contextul discuțiilor privind adoptarea unei taxe universale pe toate plățile din România. Potrivit unor surse politice, Guvernul ar putea înființa o taxă aplicată tuturor tranzacțiilor, cu scopul de a echilibra bugetul, inclusiv prin creșteri de taxe și tăieri de cheltuieli din sectorul bugetar. Aceasta ar putea genera venituri substanțiale pentru buget, prin reținerea unui comision de până la 3 lei pe tranzacție.
Taxa ar urma să acopere practic toate fluxurile financiare, iar băncile comerciale și ceilalți procesatori de plăți ar acționa ca agenți de încasare ai statului, reținând taxa în momentul procesării fiecărei tranzacții.
