Măsuri în dezbatere: Ce soluții propun partidele pentru diminuarea deficitului
Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui României pentru relația cu mediul de afaceri, a declarat că viitorul guvern va trebui să reducă deficitul bugetar cu 35 de miliarde RON în 2025 și cu 60 de miliarde RON anul viitor. Anastasiu a subliniat că guvernul va trebui să aleagă 28 din aproape 100 de măsuri propuse de partide și specialiști în cadrul negocierilor pentru reforma bugetară.
Discuțiile s-au concentrat pe reducerea cheltuielilor statului, inclusiv prin eliminarea privilegiilor, însă Anastasiu a menționat că aceste măsuri nu vor contribui semnificativ la PIB. Finanțatorii României, inclusiv Uniunea Europeană, subliniază importanța creșterii impozitelor pentru a aborda deficitul, cu riscuri asociate recesiunii.
Anastasiu a menționat că România se apropie de o retrogradare la statutul de „junk” din partea finanțatorilor, ceea ce ar avea consecințe grave, inclusiv recesiunea. Este crucial ca pe 20 iunie să fie prezentat un pachet de reformă fiscală, iar pe 20 iulie acesta să fie aprobat de Parlament.
S-a discutat despre aproximativ 100 de măsuri, iar guvernul va trebui să selecteze 28 care să ajute la atingerea obiectivelor de reducere a deficitului. Prioritatea a fost data măsurilor de tăiere a cheltuielilor, dar Anastasiu a subliniat că este imposibil să evităm creșterea impozitelor.
Reducerea privilegiilor statului a fost o temă de discuție, dar impactul acesteia asupra bugetului este considerat relativ mic. Anastasiu a explicat că, deși aceste măsuri sunt necesare pentru a răspunde nemulțumirilor opiniei publice, ele nu vor aduce suficiente economii pentru a atinge obiectivele bugetare.
Un alt aspect discutat a fost cel al investițiilor, cu un număr de 14.703 șantiere în România, care sunt necesare, dar nu toate pot fi finanțate. Anastasiu a subliniat necesitatea de a prioritiza investițiile și a găsi soluții pentru a evita blocarea economiei.
Despre taxa pe tranzacțiile bancare, Anastasiu a menționat că, deși a existat un studiu care estima o colectare de 50 de miliarde RON, estimările realiste se situează în jurul a 5 miliarde RON. Mediul bancar a exprimat rezerve față de această propunere, considerând-o complicată.
Referitor la contribuția la asigurările sociale, Anastasiu a subliniat că România are puțini contribuabili și mulți beneficiari și că este necesară o decizie politică pentru a asigura că toată lumea contribuie, inclusiv cei cu venituri mai mici. A sugerat că toți românii ar trebui să plătească o sumă minimă, dar să existe și măsuri de sprijin pentru cei vulnerabili.
Anastasiu a afirmat că mediul de afaceri nu își dorește o „taxă de solidaritate”, adăugând că cei care câștigă mai mult contribuie deja proporțional mai mult. A subliniat că propunerile de impozit progresiv ar putea fi pregătite, dar nu imediat, iar mediul de afaceri este conștient că mărirea impozitelor este inevitabilă pentru a aborda deficitele curente.
