Generația Z și așteptările în carieră
Generația Z, tinerii născuți între 1996 și 2015, are preferințe speciale când vine vorba despre alegerea unui loc de muncă. Aceștia pun accent pe echilibrul între viața personală și carieră, ceea ce le influențează semnificativ alegerile profesionale. Această situație ar putea explica și de ce România se plasează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește angajarea tinerilor.
Un studiu arată că 26% dintre tinerii români nu lucrează, iar specialiștii avertizează că școala nu îi pregătește suficient pentru rigorile unui job. Romulus Oprica, sociolog, subliniază că „ajungem la o generație care nu știe să lucreze”, adăugând că „școala și munca înseamnă să depui efort, iar efortul doare”. Acesta atrage atenția asupra unui abandon școlar alarmant.
Tinerii intră pe piața muncii fără experiență, dar cu așteptări salariale mari. Loredana Stanciu, coordonator al Centrului de Consiliere și Orientare în Carieră UPT, observă că tinerii vin cu cerințe salariale mai ridicate decât competențele pe care le au. „E nevoie de multă comunicare și de multă răbdare. Sunt o generație foarte sensibilă”, afirmă aceasta.
Cerițele salariale variază: unii tineri solicită între 6.000 și 7.000 de lei, în timp ce alții consideră că un salariu decent în România începe de la 1.000 de euro.
Diferențele de mentalitate între generații complică și mai mult integrarea tinerilor pe piața muncii. Un tânăr observă că „se pune o barieră între generația noastră și cei vechi, fiindcă am fost crescuți altcumva”. El afirmă că mulți tineri nu își mai doresc să muncească, preferând metode mai ușoare de a câștiga bani.
Există, totuși, tineri dispuși să învețe. Un alt tânăr declară: „Prima oară mă gândesc să știu, să pun prima bază a cunoștințelor, abia după aia o să am cerințe”. Un altul sugerează că este necesar să „găsim un punct de mijloc să facem să fie bine. Noi avem nevoie de ei, ei au nevoie de noi!”
Răzvan Iordache, specialist în marketing, subliniază că „atât angajatorii, cât și profesorii trebuie să se adapteze situației, să facă lucruri mai interesante”. Aceasta este o provocare și în alte state europene, precum Spania, Suedia și Grecia, care se confruntă cu un număr mare de tineri șomeri.
