Alarmă în Est: Țările Europene de la Graniță Își Fortifică Spitalele în Fața Amenințării Rusiei
De la stocarea de truse de prim ajutor pentru incidentele cu victime în masă și până la echiparea medicilor cu veste antiglonț, planurile privind acordarea de îngrijiri medicale pe timp de război nu mai sunt doar scenarii ipotetice pe flancul estic al NATO. De când conflictul din Ucraina a distrus iluzia că Europa este ferită de amenințarea unui război, toate țările NATO de la frontiera de est își revizuiesc protocoalele de gestionare a crizelor în unitățile medicale, organizează exerciții și simulări militare, investesc în veste tactice și căști de protecție și își mută sălile de operație în subteran. Această pregătire are loc în contextul în care spitalele se confruntă cu posibilitatea ca o mare parte din personalul medical să părăsească țara în caz de război.
Scenariile de atac au fost simulate în exerciții militare, cum ar fi „Lupul de fier” organizat în Lituania, unde autoritățile au pregătit armata, poliția, pompierii, spitalele și paramedicii pentru circumstanțele excepționale ale unui atac al Rusiei pe flancul estic al NATO. Martyna Veronika Noreikaite, un paramedic participant, a declarat că exerciții precum cel din Jonava ar trebui să aibă loc mai des, având în vedere frica și incertitudinea provocate de conflictul din Ucraina.
Ragnar Vaiknemets, director general adjunct al consiliului medical din Estonia, a subliniat că nu se pune problema dacă Rusia va ataca, ci când. Țările de pe flancul estic al NATO, cunoscând istoria ocupației ruse, se pregătesc intens, iar Daniel Naumovas, ministrul adjunct al sănătății din Lituania, a subliniat că „apa războiului” îi stropește pe cei care se află în prima linie.
Spitalele se adaptează la noile realități, precum dotarea cu generatoare electrice, având în vedere că armata rusă a demonstrat în Ucraina că țintește instalațiile electrice civile. Spitalul Santaros Klinikos din Vilnius dezvoltă infrastructura subterană și sisteme autonome pentru a funcționa chiar și în cazul întreruperii alimentării cu electricitate și apă.
Spitalele din Estonia, pe lângă vestele antiglonț, vor fi dotate cu telefoane prin satelit pentru a putea comunica în situații de urgență. Generatoarele electrice sunt instalate în toate spitalele, iar țările baltice își măresc stocurile de medicamente și echipamente pentru a face față incidentelor cu victime în masă.
Cu toate acestea, un sondaj realizat în Lituania a arătat că un sfert din persoanele care lucrează în sistemul de sănătate ar fugi din țară în cazul izbucnirii războiului. Mai puțin de 40% au declarat că vor rămâne, iar peste 30% nu sunt siguri de decizia lor. Noreikaite a menționat că a fost nevoită să semneze o declarație prin care se angaja să rămână în țară și să lucreze în caz de război.
Medicii din țările baltice, care au ajutat echipele medicale din Ucraina, au fost șocați de gravitatea rănilor întâlnite. Joosten, de la Serviciul European de Acțiune Externă, a solicitat crearea de fonduri speciale pentru gestionarea victimelor militare și civile, estimând că numărul victimelor într-un conflict Rusia-NATO ar putea fi mult mai mare decât în Ucraina.
În concluzie, deși nimeni nu poate prezice cu exactitate când sau dacă va începe un conflict, țările din estul NATO se pregătesc pentru cele mai rele scenarii, sperând totodată că nu se va ajunge la un astfel de deznodământ.
