Evaziunea fiscală în industria petrolieră
În România, domeniul petrolier se dovedește a fi unul dintre cele mai vulnerabile sectoare pentru stat din perspectiva evaziunii fiscale. Lacunele legislative și complicitatea unor funcționari publici sunt două dintre principalele cauze identificate. Schemele de fraudare a bugetului de stat sunt variate și se adaptează de la an la an. Conform datelor oficiale, România pierde anual aproximativ un miliard de euro din cauza fraudării TVA și neplății accizelor.
La nivel național, România înregistrează o pierdere anuală de 40 de miliarde de lei din neîncasarea TVA, în mare parte datorată fraudelor. Parchetul European a identificat în Uniunea Europeană metode similare de fraudare a TVA în cazul tranzacțiilor cu produse petroliere. O rețea recent destructurată a fost implicată în fraude de tip carusel, având nevoie de societăți din România pentru a-și desfășura activitatea, acum investigate pentru spălare de bani. Frauda tip carusel este ilustrată printr-un exemplu în care o firmă din România vinde motorină unui client, declarând pe hârtie că aceasta a fost vândută și cumpărată de alte companii din UE. Această schemă a generat prejudicii de aproximativ un miliard de euro, din care 260 de milioane de euro reprezintă TVA neplătit.
Pe lângă frauda cu TVA, companiile din domeniul petrolier au dezvoltat și scheme de evaziune a accizelor. Aproape jumătate din prețul final al produselor petroliere este constituit din acciză și TVA. Ministerul Finanțelor a raportat că bugetul este prejudiciat cu sume mari de către companiile autorizate să comercializeze produse accizabile. În ultimii cinci ani, 26 de destinatari înregistrați au generat un prejudiciu de circa 500 milioane lei din accizele neplătite.
Exemplele de evaziune fiscală sunt numeroase. O companie deținută de un cetățean străin a cumpărat peste 12 milioane de litri de carburant, având datorii de 22 milioane lei către buget după patru luni de activitate. Alta, deținută de un român, a importat 1,8 milioane de litri de carburant, acumulând datorii de aproximativ 2 milioane lei în doar trei luni. ANAF a identificat, în patru ani de controale, prejudicii de peste 5 miliarde lei în domeniul petrolier.
Fraudarea TVA este un fenomen complex, iar legislația actuală nu reușește să țină pasul cu metodele inovative ale celor care fraudează. ANAF a subliniat că tipologiile de fraudă nu sunt suficient de bine definite în legislația în vigoare. Specialiștii recomandă crearea unui cadru legal care să asigure un circuit tranzacțional clar al produselor energetice, de la producător la consumatorul final.
Un alt factor care favorizează evaziunea fiscală este faptul că sute de firme pot obține atestate de produse accizabile cu condiții permisive, fără garanții și analize de risc. La finalul anului 2024, erau peste 1.000 de firme autorizate să comercializeze produse accizabile. Statul a încercat, fără succes, să reglementeze această problemă prin diverse inițiative legislative.
Ministerul Finanțelor a adoptat o Ordonanță de Urgență care include măsuri menite să oprească frauda la accize. Companiile cu risc fiscal ridicat trebuie să constituie o garanție de 120% din valoarea accizelor aferente cantității de produse pe care o cumpără și o vând. Dacă se constată că o firmă s-a eschivat de la plata accizei, statul păstrează garanția depusă.
Corupția și complicitatea unor funcționari publici sunt, de asemenea, factori care contribuie la evaziunea fiscală. Există cazuri în care funcționari din cadrul ANAF oferă servicii de consultanță companiilor din domeniu, iar unii dintre aceștia sunt foști sau actuali funcționari care cunosc bine lacunele legislative. Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, a evidențiat infiltrarea acestor grupuri în sistemul public și cooperarea ilicită a unor funcționari publici, subliniind că aceste fapte sunt strâns legate de corupție.
