Atacul Israelului asupra reactorului de apă grea de la Arak
Israelul a atacat reactorul iranian de apă grea de la Arak joi dimineață, conform anunțului făcut de televiziunea de stat iraniană. Raportul a subliniat că nu a existat „niciun fel de pericol de radiații” și că instalația fusese evacuată înainte de atac.
Armata israeliană a emis un avertisment către populație, solicitând evacuarea zonei din jurul reactorului din regiunile Arak și Khondab cu doar câteva ore înainte de atac. Avertismentul a fost similar cu cele emise pentru Gaza și a inclus o imagine din satelit a centralei marcată cu un cerc roșu.
Într-un comunicat, armata israeliană (IDF) a declarat: „Armata israeliană a atacat un reactor nuclear neactiv din regiunea Arak din Iran. Ca parte a valului de atacuri și operațiuni de amploare desfășurate de Tsahal pentru a dezafecta programul de arme nucleare al regimului iranian, reactorul nuclear din regiunea Arak a fost atacat, inclusiv structura care sigilează reactorul, o componentă principală în producția de plutoniu.”
Construcția reactorului a început în 1997, dar nu a fost finalizată din cauza intervenției comunității internaționale. Reactorul cu apă grea Arak se află la 250 km sud-vest de Teheran. Apa grea ajută la răcirea reactoarelor nucleare, dar produce plutoniu ca produs secundar, care poate fi utilizat în arme nucleare, oferind astfel Iranului o altă cale către dezvoltarea unei bombe nucleare.
Iranul a acceptat, în cadrul acordului nuclear din 2015 cu puterile mondiale, să reproiecteze instalația pentru a atenua îngrijorările legate de proliferarea nucleară. În cadrul negocierilor pentru acest acord, Iranul a convenit să vândă apă grea către Occident pentru a respecta termenii stabiliti. Marea Britanie a ajutat Iranul să reproiecteze reactorul de la Arak pentru a limita cantitatea de plutoniu produsă, înlocuind Statele Unite, care s-au retras din proiect după decizia președintelui Donald Trump din 2018 de a retrage unilateral America din acordul nuclear.
În ultima săptămână, campania Israelului a vizat instalația de îmbogățire a uraniului din Natanz, atelierele de centrifugare din jurul Teheranului și o instalație nucleară din Isfahan.