Ingineria prețurilor își face simțită prezența
Pe fondul noilor valuri de tarife impuse de președintele american Donald Trump, tot mai multe companii recurg la „ingineria tarifelor”, o practică legală prin care produsele sunt modificate strategic pentru a se încadra într-o altă categorie vamală, mai avantajoasă din punct de vedere fiscal.
De exemplu, producătorul Converse adaugă material de tip pâslă pe talpa celebrelor pantofi All Stars pentru ca aceștia să fie clasificați ca papuci, nu ca pantofi sport, ceea ce reduce semnificativ taxele. Columbia Sportswear a adăugat buzunare cu fermoar la tricourile de damă pentru a le încadra într-o categorie vamală cu taxe mai mici.
Un alt caz celebru este Snuggie, păturica cu mâneci, care a redus taxele cu aproape 50% după ce a câștigat în instanță dreptul de a fi considerată pătură, nu articol vestimentar. În unele cazuri, modificările sunt minime dar extrem de eficiente; o firmă a adăugat zirconia pe insigne pentru ca acestea să fie clasificate ca bijuterii și nu ca obiecte festive, evitând o taxă de 14%. Un producător de hanorace a înlocuit materialele sintetice cu bumbac pentru a economisi 15% din taxe.
Totuși, granița dintre „optimizare legală” și fraudă este fragilă. Ford Motor a fost acuzată de autoritățile americane că importa furgonete Transit Connect ca vehicule pentru pasageri, doar pentru a le transforma apoi în vehicule comerciale, ocolind astfel tariful de 25%. Practica a fost considerată „un artificiu” de către Departamentul de Justiție.
Pentru companiile din domenii reglementate strict, cum ar fi auto, aeronautică sau dispozitive medicale, modificările sunt mai greu de implementat, necesitând validări și certificări care pot dura până la doi ani. Deși riscantă, „ingineria tarifelor” continuă să fie una dintre cele mai eficiente metode prin care companiile pot reduce costurile de import în fața unei politici comerciale tot mai dure.
