De ce Groenlanda, plină de resurse minerale, ezită să îmbrățișeze statutul de gigant minier?
Deşi este considerată una dintre cele mai promiţătoare regiuni pentru extracţia de resurse minerale critice, Groenlanda nu îşi doreşte să devină un gigant minier. Naaja Nathanielsen, ministrul pentru Afaceri şi Resurse Minerale al Groenlandei, a declarat că obiectivul guvernului este de a menţine un număr mic, dar sustenabil, de mine active, între 5 şi 10, pentru a proteja mediul şi comunităţile locale.
„Avem deja proiecte promiţătoare în desfăşurare: grafit, aur, cupru, nichel, molibden şi pământuri rare. Dar nu avem nevoie ca întreaga insulă să fie acoperită de mine”, a spus Nathanielsen.
În prezent, Groenlanda are doar două mine active, dar potenţialul geologic este uriaş. Un studiu realizat în 2023 de Serviciul Geologic al Danemarcei şi Groenlandei (GEUS) a arătat că 25 dintre cele 34 de materii prime critice recunoscute de Comisia Europeană se regăsesc pe teritoriul insulei.
În pofida presiunilor internaţionale şi a interesului tot mai mare al SUA şi UE de a reduce dependenţa faţă de China în privinţa pământurilor rare, autorităţile din Groenlanda menţin o poziţie precaută. Recent, compania americană Critical Metals Corporation a primit o scrisoare de interes din partea Export-Import Bank of the United States pentru un împrumut de 120 de milioane de dolari, destinat dezvoltării minei Tanbreez din sudul insulei. De asemenea, un consorţiu danezo-francez a primit o licenţă pe 30 de ani pentru exploatarea anortozitului, o rocă bogată în aluminiu, în vestul Groenlandei.
CEO-ul companiei miniere Amaroq, Eldur Olafsson, a descris Groenlanda ca fiind „un teritoriu excepţional” pentru operaţiuni miniere, lăudând atât geologia unică, cât şi regimul de reglementare bazat pe principiile nordice. El a adăugat că, în viitor, Groenlanda ar putea urma modelul Islandei şi ar putea deveni un stat independent, sprijinit de ţările nordice şi de SUA.
Oficialii locali subliniază că susţinerea publicului pentru industria minieră depinde în mod direct de respectarea standardelor înalte de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG). „Dacă începem să facem compromisuri în acest sens, vom pierde şi sprijinul oamenilor. Iar asta nu ne permitem”, a avertizat ministrul Nathanielsen.
