Marcel Boloș detaliază: Evoluția deficitului guvernamental de la 5% la 8,7% în 2024

Marcel Boloș detaliază: Evoluția deficitului guvernamental de la 5% la 8,7% în 2024

Marcel Boloș, fost ministru al Finanțelor și al Investițiilor și Proiectelor Europene, a explicat motivele care au dus la depășirea țintei de deficit de 5% stabilită la începutul anului 2024. În perioada în care Boloș a condus Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar a ajuns la 8,7% în termeni cash și 9,3% în termeni ESA. Deteriorarea situației bugetare a fost cauzată de creșterea rapidă a cheltuielilor, într-un an electoral marcat de multe runde de alegeri.

Deficitul bugetar a fost influențat în mod semnificativ de deciziile politice de creștere a cheltuielilor, inclusiv recalcularea pensiilor, majorarea salariilor și extinderea investițiilor. Boloș a subliniat că Ministerul Finanțelor nu a inițiat cheltuieli noi, ci a fost nevoit să găsească surse de finanțare pentru cheltuieli deja aprobate, fără a fi bugetate inițial.

Avertismente ignorate

Ministerul Finanțelor a informat în mod regulat Guvernul și alte instituții despre riscurile de dezechilibru bugetar, dar avizul său a fost ignorat. Măsurile adoptate de Guvernul României, care au inclus creșterea pensiilor și salariilor, nu au avut surse de finanțare alocate din timp, ceea ce a dus la un impact bugetar semnificativ.

Impactul cheltuielilor publice

Reforma sistemului de pensii a avut un impact bugetar anual de 33 miliarde lei, iar pentru anul 2024, impactul a fost de 10 miliarde lei, având în vedere că legea a intrat în vigoare la 1 septembrie 2024. Creșterile salariale în sectorul public, de asemenea, au generat un impact suplimentar de peste 19 miliarde lei, fără a fi bugetate corespunzător.

Cheltuielile din domeniul sănătății au crescut cu 12,5 miliarde lei, iar investițiile au depășit bugetele alocate cu 19,1 miliarde lei, ceea ce a creat arierate și a adus presiune suplimentară asupra bugetului de stat.

Deficitul bugetar în 2024

Anul 2024 a început cu un deficit bugetar planificat de 5%, dar deciziile politice ulterioare au dus la o creștere a cheltuielilor publice nebugetate, influențând deficitul cu aproximativ 3,69% din PIB. Astfel, deficitul bugetar final a ajuns la 8,65% în termeni cash și peste 9,3% în termeni ESA.

Boloș a evidențiat că Ministerul Finanțelor a avut doar responsabilitatea asigurării surselor de finanțare pentru cheltuielile aprobate, fără a fi inițiatorul acestor cheltuieli. A avertizat că cheltuielile publice nebugetate, în contextul unei proceduri de deficit bugetar excesiv, vor necesita măsuri de consolidare fiscal-bugetară.

Creșterea veniturilor publice

În ciuda creșterii deficitului, veniturile totale ale statului au crescut la 574 miliarde lei, cu 54 miliarde lei mai mult față de 2023. Creșterile au fost în principal datorate măsurilor fiscale implementate, inclusiv digitalizarea și combaterea evaziunii fiscale.

Reforma fiscală, un angajament al României prin PNRR, urmărește consolidarea fiscal-bugetară pe termen lung, cu un impact bugetar estimat de cel puțin 1,7% din PIB.

Astfel, evoluția deficitului guvernamental de la 5% la 8,7% în 2024 reprezintă un rezultat al deciziilor politice care au dus la cheltuieli nebugetate, impactul acestora fiind resimțit în mod direct asupra finanțelor publice ale României.