Evaluarea Summitului NATO de la Haga
În timp ce lumea așteaptă să vadă reacțiile SUA după atacurile directe asupra siturilor nucleare iraniene, președintele american Donald Trump participă astăzi la un summit NATO în Olanda. Aceasta va fi prima sa întâlnire NATO de la realegerea sa.
Trump a criticat anterior membrii alianței, acuzându-i că profită de garanțiile de securitate americane, iar aliații europeni sunt dornici să demonstreze că aceste afirmații sunt greșite. Aceștia speră să-l convingă pe Trump să nu retragă trupele sau capacitățile americane de pe continent, conform unei analize BBC.
„Relațiile cu Europa au fost tensionate de la revenirea lui Trump la Casa Albă, din cauza tarifelor comerciale și a altor dispute. Acum câteva săptămâni, nu eram nici măcar siguri că va apărea la acest summit,” a declarat un diplomat de nivel înalt. „Având în vedere că Rusia și China caută slăbiciunile Occidentului, o absență a lui Trump ar fi fost un dezastru.”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a conceput acest summit în jurul lui Trump, oferind creșteri masive ale cheltuielilor pentru apărare pentru a demonstra că europenii își asumă mai multă responsabilitate pentru securitatea lor. Rutte speră că, menținând întâlnirea concentrată pe aspecte financiare, va evita ciocniri între Trump și liderii europeni.
Dacă Trump va veni în Europa, va fi greu de evitat discuțiile despre Orientul Mijlociu, având în vedere tensiunile actuale. Aceasta ar putea duce la o dispută între președintele SUA și aliații europeni, care au pledat pentru soluții diplomatice în locul atacurilor.
Lui Trump îi plac victoriile și nu va dori să simtă dezaprobat la reuniunea NATO. Se așteaptă ca el să obțină o victorie semnificativă la summit, având în vedere angajamentul țărilor europene de a cheltui 5% din PIB pentru apărare, conform cerințelor sale anterioare.
În ciuda acestor angajamente, nu este clar dacă SUA vor semna o declarație care să identifice Rusia ca fiind principala amenințare la adresa NATO. Încrederea Europei în SUA ca protector a fost afectată de abordarea lui Trump față de Moscova și de presiunea sa asupra Kievului, în contextul războiului din Ucraina.
Pe de altă parte, liderii europeni trebuie să fie pregătiți să își asume mai multă responsabilitate în materie de securitate, în cazul în care președintele SUA decide să își reducă prezența militară în Europa. Această situație determină o reevaluare a cheltuielilor militare și a strategiei de apărare în întregul continent.
Polonia, de exemplu, a declarat că va participa la summit într-o atmosferă de încredere, având în vedere angajamentul său de a crește cheltuielile pentru apărare la 4,7% din PIB. În contrast, țările mai îndepărtate de Rusia, precum Spania, se confruntă cu dificultăți în a justifica cheltuielile militare suplimentare.
NATO propune împărțirea obiectivului de 5% în două părți: 3,5% din venitul național anual pentru apărare și 1,5% pentru probleme legate de apărare, cum ar fi investițiile în infrastructură. Totuși, guvernele europene trebuie să găsească surse de finanțare, fie prin taxe noi, fie prin împrumuturi, ceea ce va fi extrem de costisitor pentru țări cu datorii mari.
Calendarul pentru atingerea obiectivului de 5% este crucial, iar aliații NATO au solicitat o fereastră de 7-10 ani. Rutte a avertizat că ar putea fi prea târziu, având în vedere că economia Rusiei este în stare de război și ar putea ataca o țară NATO în termen de cinci ani.
