Decizia lui Trump de a lansa atacul asupra Iranului
Donald Trump zbura la bordul unui elicopter prezidențial din flota Marine One pe deasupra unui cartier de lux din New Jersey când a luat una dintre cele mai importante decizii ale mandatului său. La câteva ore după aceea, bombardierele B-2 au lansat atacuri asupra instalațiilor nucleare ale Iranului, culminând o perioadă de discuții și planuri secrete menite să păstreze operațiunea sub acoperire.
Convins că nu va putea opri Iranul în cursa pentru dezvoltarea unei arme nucleare, Trump a dat undă verde secretarului apărării, Pete Hegseth, pentru lansarea bombardamentelor, despre care a afirmat că fac parte dintr-o campanie limitată împotriva ambițiilor nucleare ale Teheranului. Totuși, această decizie ar putea să atragă Statele Unite într-un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu, generând noi tensiuni în interiorul coaliției politice a lui Trump.
„Țara noastră este fierbinte ca un pistol. Cu șase luni în urmă, era rece ca gheața. Era moartă,” a declarat Trump, considerând bombardamentele o „mare victorie pentru țara noastră.” Consilierii săi și membrii coaliției MAGA făceau presiuni asupra președintelui să ia o decizie cu privire la Iran, iar unele voci, precum senatorul Lindsey Graham, încercau să-l convingă să lanseze atacul. În contrast, alți conservatori, precum Tucker Carlson și Marjorie Taylor Greene, l-au avertizat că atacarea Iranului ar fi o greșeală. Argumentele susținătorilor acțiunii militare au fost decisive pentru Trump, având în vedere eșecurile diplomatice.
Trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, a subliniat că iranienii trag de timp, iar oficialii israelieni au indicat că superioritatea aeriană asupra Iranului ar face operațiunea americană mai puțin riscantă. Graham i-a spus președintelui că atacul ar putea să reseteze relația SUA cu restul lumii, după retragerea din Afganistan.
Trump a petrecut duminica urmărind reportajele despre atac și comentariile pozitive din partea susținătorilor săi pe rețelele sociale. A discutat și despre criticile aduse de congresmanul republican Thomas Massie, care a afirmat că atacul a fost neconstituțional. De asemenea, democrații au declarat că bombardamentele au fost ilegale, subliniind că Trump ar fi trebuit să consulte Congresul înainte de a aproba acțiuni militare.
Decizia de a lansa atacurile a fost influențată de nemulțumirea oficialilor implicați în negocierile cu Iranul. Trump și Witkoff nu au renunțat la ideea de a ajunge la un acord nuclear, dar președintele era convins că iranienii încearcă să-l păcălească. În momentul în care purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a anunțat că Trump va lua o decizie în următoarele două săptămâni, președintele era aproape hotărât să lanseze atacul.
Trump a cerut consilierilor să-i explice toate riscurile operațiunii, iar echipa sa s-a adunat în Camera de Criză de la Casa Albă pentru a discuta planurile de atac. Un grup de bombardiere B-2 a decolat din SUA pentru a surprinde oficialii iranieni. Deși Trump a afirmat că nu intenționează să răstoarne guvernul de la Teheran, el a lăsat să se înțeleagă că nu se opune unei astfel de schimbări.
Vicepreședintele american, JD Vance, a recunoscut că americanii sunt sătui de războaie după 25 de ani de implicare în Orientul Mijlociu, dar a subliniat că actualul președinte știe cum să îndeplinească obiectivele de securitate națională ale Americii. Vance a avertizat că ar putea urma și alte atacuri dacă Iranul va continua să dezvolte o armă nucleară sau va ataca trupele americane.
