Victor Buju, avocat de renume, atrage atenția asupra ordonanței ce reglementează piața cripto: Malta, noul star în domeniu!
Victor Buju, avocat specializat în reglementări financiare, a discutat despre actualizarea cadrului legislativ românesc pentru piața de crypto, în cadrul emisiunii Profit Live, în contextul implementării Regulamentului european MiCA (Markets in Crypto-Assets Regulation). Buju a subliniat importanța implementării rapide și coerente a acestui regulament, avertizând asupra riscurilor generate de fragmentarea instituțională și măsurile imprecise din ordonanța de urgență.
MiCA, adoptat în mai 2023 și aplicabil integral de la sfârșitul anului 2024, stabilește un “cod rutier” clar pentru furnizorii de servicii crypto în UE, incluzând cerințe de autorizare, supraveghere și sancțiuni. “Vorbim despre un proiect european care este un fel de cod rutier al furnizorilor de servicii de criptoactive. Practic, acest regulament european îți spune ce permis îți trebuie, cum trebuie să conduci, ce pățești dacă o iei pe contrasens”, a explicat Buju.
România trebuia să aplice aceste reguli până la sfârșitul anului 2024, însă amânările legislative au condus la adoptarea unei ordonanțe de urgență. “Practic, noi trebuia până la sfârșitul anului trecut să avem implementate aceste modificări, dar din cauza tumultului politic amânările au generat o urgență și o OUG”, a adăugat avocatul.
Buju a menționat că ordonanța de urgență stabilește că autorizația obligatorie se emite de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru profesioniștii din industrie și cei care lansează tokenuri și criptoactive, iar Banca Națională a României (BNR) se ocupă de stablecoins. De asemenea, sunt introduse sancțiuni clare pentru cei care vând crypto fără licență.
Avocatul a avertizat asupra structurii reglementării interne, evidențiind că multiplele entități implicate, precum ASF, BNR și Ministerul de Finanțe, generează un “pelerinaj birocratic” care riscă să descurajeze investitorii și profesioniștii. “România s-a obișnuit cu suprapuneri și confuzie instituțională, având o rețea complexă de autorități fără o schemă clară de colaborare”, a spus Buju.
El a subliniat că lipsa unei coordonări clare între instituții riscă să aducă pierderi bugetare semnificative. “Să avem profesioniști licențiați care operează în România ar aduce o injecție de capital semnificativ. Vorbim de taxe semnificative pe care acești furnizori le-ar plăti”, a afirmat Buju.
În competiția internațională, România se află în inferioritate față de țări precum Germania, care oferă un “ghișeu unic”, și Malta, recunoscută ca un “superstar” în licențierea criptoactivelor. “Malta are cele mai multe licențe emise la nivelul UE și reușește să atragă un capital uriaș”, a explicat avocatul.
Buju a propus ca România să adopte un model asemănător, cu un ghișeu unidigital integrat și un regulatory sandbox, pentru a permite testarea proiectelor noi într-un mediu controlat. “Un ghișeu unidigital ar reduce timpul pierdut cu avize suprapuse și confuze”, a subliniat el.
El a avertizat asupra ambiguităților din textul ordonanței, menționând că definiția acțiunilor de marketing nesolicitate este neclară, ceea ce ar putea genera probleme juridice. “Dacă transmiti un mesaj de informare într-un grup de 100 de persoane, acesta ar putea fi considerat un eveniment sancționabil”, a spus Buju.
În concluzie, Buju a subliniat riscurile întârzierii aplicării reglementărilor MiCA în România, subliniind că este necesară o clarificare din partea legiuitorului pentru a atrage investitorii în acest domeniu emergent.
