Legătura alarmantă între obezitate, diabetul de tip 2 și apariția unor noi forme de cancer
Cercetătorii de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center și de la Universitatea din California, Los Angeles, au identificat o legătură semnificativă între prezența comorbidităților la vârsta mijlocie și riscul crescut de dezvoltare a cancerului, precum și o mortalitate mai mare asociată acestuia, variind în funcție de tipul de cancer.
Un studiu publicat în JAMA Network a inclus 128.999 de adulți cu vârste cuprinse între 55 și 74 de ani, care au participat la un studiu de screening pentru cancer de prostată, pulmonar, colorectal și ovarian, desfășurat între 1993 și 2001 în 10 centre din Statele Unite. Pe parcursul unei perioade de urmărire de 20 de ani, participanții au raportat 12 afecțiuni cronice, clasificate în cinci categorii: cardiovasculare, respiratorii, gastrointestinale, hepatice și metabolice.
Rezultatele au arătat că persoanele cu afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare au un risc mai mare de a dezvolta orice tip de cancer. Afecțiunile hepatice s-au dovedit a fi cele mai puternic asociate cu cancerul hepatic, în timp ce bolile metabolice, cum ar fi obezitatea și diabetul de tip 2, au fost legate de un risc crescut pentru nouă tipuri de cancer și de un risc mai scăzut pentru alte patru, inclusiv cancerul pulmonar și cel de prostată.
Fiecare afecțiune analizată a fost asociată cu un risc crescut pentru cel puțin un tip de cancer. De asemenea, comorbiditățile respiratorii, cardiovasculare și metabolice au fost corelate cu o rată a mortalității mai ridicată. Aceste descoperiri susțin ipoteza unei interacțiuni între boli, sugerând că prezența unei afecțiuni cronice poate favoriza apariția altor boli.
Studiul subliniază importanța includerii comorbidităților în evaluările riscului de cancer. O abordare sistematică, care să integreze screeningul pentru afecțiuni cronice în estimările riscului oncologic, ar putea sprijini dezvoltarea unor strategii personalizate de prevenție. Un management adecvat al bolilor cronice în perioada de mijloc a vieții nu doar că poate reduce incidența cancerului, dar contribuie și la scăderea mortalității asociate acestuia, oferind un cadru eficient pentru intervenții precoce și îmbunătățirea sănătății publice.
