Destinul alarmant al codului din Marea Baltică
Codul din Marea Baltică de Est a evoluat pentru a deveni mai mic, adaptându-se astfel pentru a scăpa din capcanele pescarilor, conform unui studiu recent care leagă pescuitul excesiv de modificările ADN-ului speciilor marine. În trecut, codul era un pește de dimensiuni considerabile, dar acum exemplarele cu creștere rapidă, care erau frecvent capturate pentru consum, au dispărut în mare parte.
Oamenii de știință avertizează că schimbările evolutive cauzate de pescuitul excesiv riscă să submineze iremediabil unele populații de pești. Aceștia au analizat ADN-ul peștilor pe o perioadă de aproape 25 de ani și au descoperit că lungimea medie la maturitate a codului din estul Mării Baltice s-a înjumătățit, scăzând de la 40 cm la aproximativ 20 cm din anii 1990.
Pescuitul codului din Marea Baltică de Est a fost interzis de Uniunea Europeană din 2019, după o scădere drastică a populației acestei specii. Cercetătorii au studiat genetic și chimic micile pietre din urechea a 152 de pești capturați între 1996 și 2019 în bazinul Bornholm, între Suedia și Polonia. Au observat că exemplarele cu creștere rapidă au dispărut aproape complet, iar peștii care au crescut lent, dar au atins maturitatea reproductivă la o dimensiune mai mică, au devenit predominanți.
Studiul a evidențiat selecția direcțională în evoluția variantelor genetice asociate cu creșterea corporală, ceea ce a dus la o creștere a frecvenței peștilor cu creștere mai lentă și o scădere a exemplarelor cu creștere mai rapidă. Această cercetare a deschis noi orizonturi în legătura dintre dimensiunile peștilor în scădere și genele esențiale pentru creștere și reproducere.
Peștii mai mici, deși au evoluat pentru a supraviețui, se confruntă cu o serie de probleme. Aceștia produc un număr mai mic de descendenți, iar îngustarea genetică a speciei le afectează capacitatea de adaptare la schimbările de mediu. În plus, peștii mai mici sunt mai vulnerabili în fața prădătorilor și a schimbărilor climatice, ceea ce îngrijorează cercetătorii cu privire la riscul dispariției populațiilor de pești.
Studii similare au relevat schimbări evolutive comparabile la alte specii, cum ar fi somonul de Atlantic, și este probabil ca și alte specii de pești marini intens exploatați, precum hamsiile, heringul și tonul, să fie afectate de aceste fenomene. Codul, care poate trăi mai mult de 30 de ani, este rar întâlnit cu o vârstă mai mare de cinci ani la actualele niveluri de pescuit.
