Impactul măsurilor de austeritate ale Guvernului Bolojan asupra României
Noul guvern al României se pregătește pentru provocările majore pe care le va întâmpina în urma măsurilor drastice menite să reducă deficitul bugetar, cel mai mare din Uniunea Europeană. Aceste măsuri vor genera cel mai probabil reacții severe din partea opiniei publice. Printre propunerile discutate se numără reducerea cu 20% a numărului de funcționari publici, ceea ce ar afecta cel puțin 167.000 de persoane, majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unei noi taxe pe jocurile de noroc.
Deficitul bugetar al României a ajuns la 9,3% din produsul intern brut (PIB) în 2024, iar dacă nu este redus, ratingul suveran ar putea fi retrogradat, ceea ce ar conduce la creșterea costurilor împrumuturilor și ar agrava și mai mult deficitul. În plus, România riscă suspendarea fondurilor europene pentru dezvoltare regională și post-pandemică.
Reacțiile negative au început deja, deși coaliția celor patru partide condusă de premierul liberal Ilie Bolojan a fost învestită doar pe 23 iunie. Funcționarii publici care lucrează în clădirea guvernului au protestat împotriva unui proiect de lege care ar reduce bonusurile și zilele libere suplimentare pentru angajații din condiții periculoase, ceea ce a determinat guvernul să amâne discuțiile pe această temă și să se angajeze în negocieri cu sindicatele.
Comisia Europeană a solicitat României să reducă deficitul la 2,8% din PIB până în 2030, o sarcină considerată dificilă. Se preconizează, de asemenea, introducerea de noi taxe pe jocurile de noroc și majorarea accizelor. Guvernul intenționează să crească impozitul pe profit și dividende de la 10% la 16% și să majoreze TVA-ul pentru lemnele de foc și alte produse energetice de la 5% la 9%. Alte rate reduse de TVA, cu excepția alimentelor și medicamentelor, ar putea crește la 19%.
Executivul va reevaluează proiectele de investiții și va limita programele de sprijin guvernamental la cele care ar putea crește exporturile, reduce importurile și crea valoare adăugată. Otilia Nuțu de la Expert Forum a declarat că măsurile de austeritate vor fi „extrem de nepopulare” dacă guvernul nu va elimina cheltuielile publice inutile, cum ar fi pensiile mari ale foștilor funcționari publici, ceea ce ar putea conduce la o creștere a populismului de extremă dreapta.
Diferența dintre veniturile potențiale din TVA și ceea ce au colectat autoritățile fiscale române în 2022 a fost de 8,5 miliarde de euro, reprezentând mai mult de 30% din totalul care ar fi putut fi colectat. În cadrul CSAT, președintele Nicușor Dan va discuta despre evaziunea fiscală ca amenințare la adresa securității naționale.
Daniel Dăianu, președinte al Consiliului Fiscal, a subliniat necesitatea ca noul guvern să prezinte o evaluare a impactului măsurilor propuse. Într-un scenariu optimist, acestea ar putea reduce deficitul bugetar al României sub 8% din PIB până la sfârșitul anului, existând speranța că România va evita o retrogradare.
