Descoperiri arheologice în Constanța: Morminte misterioase din diverse epoci
Constanța este recunoscută pentru descoperirile arheologice de mare valoare, care dezvăluie bogata moștenire a Tomisului antic. Recent, în centrul orașului, în zona intersecției dintre strada Constantin Brătescu și Bulevardul I. Ghe. Duca, arheologii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța (MINAC) au realizat descoperiri importante în cadrul cercetării necesare pentru construirea unui nou lăcaș de cult, inițiativă a Muftiatului Cultului Musulman.
Săpăturile, coordonate de arheologul dr. Constantin Băjenaru și desfășurate de arheologii Ștefan Palamiuc și Bianca Profiran, au început acum o lună și au scos la lumină vestigii funerare ce datează din diferite epoci istorice, de la perioada elenistică până în secolele XVIII–XIX. Arheologii au identificat un sector al necropolelor antice ale Tomisului, care include morminte din epoca elenistică (secolele III–II î.Hr.) și din epoca romană (secolele I–III d.Hr.).
„Suntem aproape de finalul acestei campanii. În decursul unei luni, am identificat un număr semnificativ de morminte, dintre care aproximativ 45 aparțin fostului cimitir musulman din zona Piața Griviței, iar restul sunt morminte antice, datând din perioada romană și elenistică”, a declarat Constantin Băjenaru.
Un vechi cimitir musulman descoperit
Zona cercetată, cuprinsă între Bulevardul Mamaia, străzile Griviței, Atelierelor și Sarmisegetuza, se suprapune peste un vechi cimitir musulman, abandonat spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Odată cu urbanizarea, acest cimitir a fost acoperit de construcții și străzi, iar memoria sa a fost uitată.
Printre descoperiri se numără o piatră funerară cu inscripție otomană, care va fi făcută publică după ce va fi descifrată. „Am identificat circa 45 de morminte musulmane, datate preliminar în secolele XVIII–XIX, majoritatea aparținând copiilor, alături de vase ceramice și alte obiecte funerare. Un fragment de piatră funerară cu inscripție otomană completează imaginea acestui trecut uitat”, a explicat arheologul.
Descoperiri din necropola romană
Sub nivelul mormintelor otomane a fost identificată o parte din necropola romană a vechiului Tomis, cu aproximativ 35 de morminte din secolele I–III d.Hr. cercetate până acum. Multe dintre acestea sunt de inhumație, iar altele de incinerație. „Am găsit morminte clasice cu firide laterale sau longitudinale, multe conținând vase de sticlă, unele în stare foarte bună. În mormintele copiilor, am descoperit nu doar vase, dar și o jucărie — un soldățel cu picioare mobile — un element emoționant care arată grija și ritualurile legate de viața de apoi în acele vremuri”, a continuat Constantin Băjenaru.
Tradiții funerare de-a lungul mileniilor
Cercetarea a evidențiat morminte din epoca elenistică, confirmând continuitatea folosirii zonei ca spațiu funerar timp de peste două milenii. Obiceiul înmormântărilor în nișe, descoperit în toate etapele, are origini mult mai vechi, datând din epoca Bronzului și fiind practicat și astăzi de comunitățile musulmane.
„Este o cercetare complexă, într-o zonă extrem de bogată arheologic. Mulțumim Muftiatului Cultului Musulman pentru sprijinul oferit în această etapă, care ne-a permis să lucrăm cu rigoare și să obținem aceste rezultate”, a spus Băjenaru.
Obiectele descoperite, în mare parte vase și jucării de copii, vor intra în proces de restaurare și vor putea fi valorificate, completând imaginea istorică a orașului Constanța, dezvoltat pe urmele Tomisului antic.
Planuri pentru un nou lăcaș de cult
Muftiatul Cultului Musulman continuă demersurile pentru a construi un nou lăcaș de cult. Terenul a fost igienizat de molozul rezultat în urma demolării imobilelor. Proiectantul general este „Construim Cât Putem”, iar constructorul este Craft Engineering, având un termen de execuție de trei ani.
În vara anului trecut, Primăria Municipiului Constanța a eliberat Certificatul de urbanism nr. 1.962 pentru desființarea mai multor imobile și construirea unui lăcaș de cult. Amplasamentul este situat pe Bulevardul I.G. Duca nr. 21, colț cu strada Constantin Brătescu nr. 52-52 bis. Acesta nu este singurul certificat de urbanism obținut de Muftiat, care a mai solicitat un alt certificat pentru un lăcaș de cult, ce va funcționa și ca sediu administrativ și social, în zona centrală a Constanței.
