Încrederea românilor: Armata, liderul în preferințe, Guvernul și Parlamentul pe ultimele locuri
Un sondaj INSCOP Research realizat în perioada 20-26 iunie 2025, arată că Armata este instituția națională în care românii au cea mai multă încredere. 63% dintre respondenți declarând că au destul de multă și foarte multă încredere în această instituție. Urmează Biserica, cu un capital de încredere de 57.7%, și Academia Română cu 46.8%.
Clasamentul continuă cu Poliția, care beneficiază de 43.2% încredere, Banca Națională cu 42.5%, Primăria cu 38.9% și Președinția cu 34.8%. Pe ultimele locuri se află Presa cu 26.9%, Guvernul cu 20.4% și Parlamentul cu 14.5% încredere destul de multă și foarte multă.
Categoriile care au cea mai mare încredere în Armată sunt votanții PSD și PNL, persoanele peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din rural. Votanții AUR și tinerii sub 30 de ani au mai multă încredere în Biserică. Academia Română se bucură de cel mai ridicat nivel de încredere în rândul votanților PSD și PNL, respectiv al angajaților la stat.
În ceea ce privește Poliția, votanții PSD și tinerii sub 30 de ani sunt categoriile cu cea mai mare încredere. Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și urbanul mare au încredere în Banca Națională. Votanții PSD, PNL și USR au o percepție favorabilă față de Primărie.
În cazul Președinției, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație superioară sunt cei care au cea mai mare încredere. Presa se bucură de un nivel de încredere mai ridicat în rândul votanților PSD și al persoanelor peste 60 de ani.
Votanții PSD, PNL și USR, respectiv tinerii sub 30 de ani, au încredere în Parlament într-o proporție mai mare decât restul populației.
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research din iunie-iulie 2025 arată că românii își plasează încrederea în instituții percepute ca fiind stabile și apolitice: Armata și Biserica se detașează, reflectând nevoia de repere solide într-un climat de incertitudine. Academia Română rămâne un simbol al continuității culturale, fiind o instituție mai degrabă respectată decât influentă.
Instituțiile politice centrale – Guvernul, Parlamentul și chiar Președinția – suferă de o criză de legitimitate, determinată de neîncrederea profundă în clasa politică. Poliția și Banca Națională se mențin în zona mediană, fiind percepute drept funcționale, dar nu imune la erodarea încrederii. Primăriile au o percepție favorabilă față de alte instituții politice, semn că apropierea de cetățean contează.
Presa, deși esențială în democrație, rămâne marcată de percepții divizate între rolul de garant al informării și suspiciunea de partizanat. Polarizarea politică din societate este evidentă și în ceea ce privește încrederea în instituții, votanții partidelor aflate la guvernare având încredere semnificativ mai mare în instituții decât votanții AUR, care manifestă o neîncredere cronică în toate instituțiile. Riscul de amplificare și exploatare a diviziunilor sociale de către actori statali ostili devine unul major pentru România în următorii ani.
