Cererea băncilor pentru sprijinirea statului atinge cote record
Finanțele au reușit să obțină aproape 3 miliarde de lei din piața internă, depășind semnificativ suma inițial anunțată, pe fondul unei cereri ridicate din partea finanțatorilor. Randamentele au scăzut considerabil joi, în special pe scadențele lungi, ajungând sub nivelul de dinaintea primului tur al alegerilor prezidențiale.
Piața de datorie a reacționat pozitiv la măsurile fiscale anunțate de guvernul Bolojan. Deși băncile sunt vizate de o creștere substanțială a taxelor, acestea au cumpărat aproape 2,4 miliarde de lei din datoria vândută de Trezorerie.
Ministerul Finanțelor a emis obligațiuni scadente în aprilie 2027 în valoare de 1,62 miliarde de lei, față de un prospect de 500 de milioane de lei, cererea din partea băncilor fiind de 1,76 miliarde de lei. Randamentul mediu a fost de 7,24%, comparativ cu 7,33% la o licitație similară din urmă cu două săptămâni.
Obligațiunile scadente în iulie 2034 au atras oferte de 1,92 miliarde de lei, față de un prospect de 300 de milioane de lei. Trezoreria a acceptat în final 1,38 miliarde de lei, la un randament de 7,34%, comparativ cu 7,54% în urmă cu o lună, când seria a fost redeschisă ultima oară.
România accelerează consolidarea fiscală, planificând creșteri de impozite (TVA la 21%), înghețarea salariilor și a pensiilor și reduceri ale cheltuielilor de investiții pentru a reduce deficitul bugetar sub 6% din PIB anul viitor. În 2025, se așteaptă ca deficitul să depășească 7% din PIB. Un plan credibil de consolidare fiscală rămâne o condiție prealabilă pentru ca agențiile de rating să își mențină ratingul actual (cel mai scăzut grad de investiții). Guvernul va solicita aprobarea rapidă în Parlament pentru măsurile fiscale săptămâna viitoare.
Randamentele la 10 ani au scăzut cu 10 puncte de bază față de miercuri, ajungând la 7,3%, revenind sub nivelul de dinaintea primului tur al alegerilor prezidențiale de la începutul lunii mai. Șocul rezultatului primului tur și demisia premierului PSD Marcel Ciolacu au determinat o creștere a costurilor de finanțare pe termen lung de la 7,4% la 8,4% în câteva zile.
Curba randamentelor rămâne însă mai plată decât era înainte de luna electorală mai. Titlurile pe 6 și 12 luni au dobânzi de 6,8-6,9%, față de 6,3-6,6% anterior. Dobânzile la 3 ani sunt de asemenea cu circa 20 puncte de bază mai mari decât nivelul de atunci.
Comparativ cu țările din regiune, dobânzile la 10 ani rămân cele mai ridicate, Ungaria fiind cea mai apropiată, având probleme cu creșterea deficitului bugetar și plătind 5% din PIB pe dobânzi anual.
Costul cu finanțarea datoriei publice a României a crescut la 2,3% din PIB anul trecut, depășind media UE de 1,9% și fiind dublu față de 2020, pe fondul creșterii accelerate a datoriei publice (de la 35% la 55% între 2019 și 2024), concomitent cu un nivel ridicat al randamentelor, în contextul percepției de risc ridicate a României și a unei inflații de aproximativ 5% pe an.
