Strategia lui Giorgia Meloni: Cum să gestionezi cheltuielile pentru apărare fără a-i provoca pe americani
Italia și alte țări NATO au convenit să majoreze drastic cheltuielile pentru apărare în următorul deceniu, însă guvernul condus de Giorgia Meloni caută modalități de a minimiza impactul asupra finanțelor publice aflate în dificultate, conform unei analize Reuters. Spre deosebire de Spania, care a declarat că nu poate depăși cu mult vechea țintă NATO de 2% din PIB, Italia a respectat regulile impuse de președintele american Donald Trump, angajându-se la 5% până în 2035 – cel puțin la suprafață.
Giorgia Meloni, conștientă că sondajele arată că sporirea cheltuielilor pentru apărare este extrem de nepopulară în rândul italienilor, a încercat să liniștească opinia publică după summitul NATO. „Acestea sunt cheltuieli necesare, dar ne-am angajat să nu deviem nici măcar un euro de la celelalte priorități ale guvernului”, a declarat ea reporterilor.
Cheltuielile Italiei pentru apărare s-au ridicat la doar 1,5% din PIB în 2024, aproape de limita inferioară a celor 32 de membri NATO. Guvernul a atins anul acesta obiectivul anterior de 2% prin modificări contabile, incluzând elemente excluse anterior, cum ar fi pensiile soldaților și garda de coastă. Totuși, atingerea noului obiectiv va fi mult mai dificilă, necesitând o creștere de peste 60 de miliarde de euro, o sarcină enormă pentru o țară cu a doua cea mai mare datorie din zona euro, de 135% din PIB.
Comisia Europeană, care îndeamnă statele UE să majoreze cheltuielile pentru apărare, a adoptat o „clauză derogatorie” de la regulile sale fiscale pentru a permite creșteri de 1,5% ale PIB-ului pe an până în 2028. Italia, totuși, are șanse mai reduse de a utiliza această clauză, deoarece deficitul său este deja considerat prea mare.
Oficialii italieni au declarat că Meloni va intensifica abordarea din acest an prin includerea unor elemente deja prevăzute în buget, care au o legătură slabă cu apărarea, sperând că această tactică va fi acceptată de NATO și de Comisia Europeană. Italia, a treia cea mai mare economie a zonei euro, ar putea deveni un test decisiv pentru alte țări NATO care au semnat și ele obiectivul de 5%, dar se confruntă cu dificultăți în atingerea acestuia.
Guvernul italian are în vedere construirea de infrastructură civilă, precum porturi, șantiere navale și un pod care să lege Sicilia de continent. În total, Italia intenționează să investească 206 miliarde de euro pentru modernizarea căilor ferate și 162 de miliarde pentru drumuri și autostrăzi, potrivit unui studiu parlamentar bazat pe date guvernamentale. Multe dintre aceste proiecte ar putea primi acum eticheta de apărare și securitate. „O mare parte din investițiile planificate în infrastructură se încadrează în parametrii NATO, pentru că au aplicații cu dublă utilizare”, a declarat ministrul adjunct al Transporturilor, Edoardo Rixi.
În răspunsul la o solicitare de comentarii din partea Reuters, Comisia Europeană a afirmat că este de competența Italiei să decidă dacă scopul principal al unei infrastructuri este militar sau civil. Un oficial NATO a subliniat că țările trebuie să aibă „o cale credibilă” pentru a-și îndeplini angajamentele de cheltuieli în apărare și că vor oferi planuri privind modul în care vor susține creșterile investițiilor lor în apărare în fiecare an. „Avem nevoie de rețele de transport civil care să poată sprijini mobilitatea militară”, a adăugat el.
Italia a identificat deja proiecte strategice de infrastructură necesare, în valoare de 483 de miliarde de euro, care urmează să fie finalizate în următorii ani, ceea ce sugerează că nu există o lipsă de scheme potențiale care să fie incluse. Noul obiectiv NATO include o componentă esențială pentru cheltuielile de apărare, care trebuie să atingă 3,5% din PIB până în 2035, și un element suplimentar privind investițiile mai ample legate de securitate, în valoare de 1,5%.
Modernizarea porturilor din Trieste și Genova, precum și a unui centru de construcții și întreținere navală din La Spezia, ar putea îndeplini criteriile NATO, conform lui Rixi. „Dacă trebuie să construiți, să reparați și să întrețineți nave militare, precum și să transportați trupe și echipamente militare, trebuie să aveți infrastructuri adecvate pentru a face acest lucru”, a spus el.
Timpul joacă, de asemenea, un rol crucial. Opoziția de centru-stânga afirmă că cheltuielile pentru apărare vor diminua resursele din statul bunăstării, iar Meloni dorește să amâne orice creșteri până după alegerile din 2027. „Adevărata provocare pentru Meloni nu este suma, ci momentul ales”, a declarat Francesco Galietti, fondatorul think-tank-ului Policy Sonar. În 2027, Italia va putea, de asemenea, să utilizeze pe deplin „clauza de excepție” a marjei de manevră fiscale a UE, cu condiția să își reducă deficitul sub 3% din PIB în 2026.
Roma a făcut lobby cu succes pentru a evita impunerea unei creșteri anuale minime a cheltuielilor pentru apărare și a jucat un rol esențial în amânarea anului țintă de 5% până în 2035, față de 2032, planificat anterior. „Mesajul este clar, Italia va face tot ce trebuie pentru a-și îndeplini angajamentele față de NATO, dar o va face la timpul său”, a declarat Galietti.
