Confruntarea dintre Israel și Hamas: Coexistența ca soluție pentru armistițiul lui Trump
După luni de vărsare de sânge, se conturează o evoluție în conflictul dintre Israel și Hamas. Recent, Hamas a declarat că este „serios pregătită” să discute despre încetarea focului. Totuși, rămâne neclar dacă grupul este dispus să rezolve conflictul prin predarea tuturor ostaticilor rămași în schimbul unei păci durabile și a eliberării a mii de prizonieri.
Președintele american Donald Trump a afirmat: „Săptămâna viitoare ar putea fi încheiat un acord privind Gaza” și va avea o întâlnire cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Trump a declarat că va fi „foarte ferm” în ceea ce privește necesitatea încetării conflictului. În timp ce discuțiile continuau, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au lansat atacuri intense, probabil pentru a forța Hamas să cedeze.
Hamas a semnalat o deschidere pentru discuții, depășind scepticismul generat de eșecurile anterioare în ceea ce privește încetările focului. Hasan Alhasan, cercetător principal la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a declarat că, deși Hamas a fost grav slăbit, este dificil de văzut cum Israelul ar putea exercita și mai multă presiune asupra grupării.
Răspunsul militar al Israelului la atacul din 7 octombrie 2023, care a fost direcționat împotriva organizației paramilitare conduse de Hamas, a dus la moartea sau capturarea majorității celor 25.000 de militanți care existau la începutul războiului. Însă succesul acestuia a fost temporar, iar Hamas a început să se regenereze după ce Netanyahu a redus efectivele militare pentru a evita prăbușirea coaliției guvernamentale.
Estimările serviciilor de informații plasează efectivele grupului între 15.000 și 20.000 de membri la momentul celui de-al doilea armistițiu. Israelul a eliminat conducerea de vârf a grupării, inclusiv pe Yahya Sinwar, Mohammed Deif și Ismail Haniyeh, ultimul fiind asasinat la Teheran de Mossad.
În încercarea de a gestiona tensiunile din comunitatea palestiniană, Hamas a recurs la o combinație de propagandă și coerciție, iar conflictul s-a agravat, cu execuții frecvente ale celor care contestau conducerea grupului. Israelul a lansat o operațiune militară de amploare pentru a reocupa Fâșia Gaza și a restricționa ajutoarele umanitare, cu scopul de a elibera ostaticii israelieni și de a îndepărta conducerea militantă palestiniană.
Cu toate acestea, strategia Israelului are limite, deoarece Hamas se bazează pe coerciție pentru a-și menține controlul. Israelul susține că măsurile dure au dus la discuții de pace, dar Hamas continuă să prezinte o amenințare, având suficientă autoritate asupra populației din Gaza.
Discuțiile din echipa lui Trump privind un armistițiu de 60 de zile, în care ar fi eliberați zece ostatici, sunt percepute de conducerea palestiniană ca o oportunitate de a repeta evenimentele din martie, când Israelul a abandonat un acord anterior. Purtați cuvântul Hamas, Taher al-Nunu, a declarat că mișcarea este „gata să accepte orice inițiativă care duce în mod clar la încetarea completă a războiului”.
Decizia finală privind condițiile de predare a ostaticilor va aparține lui Izz al-Din al-Haddad, liderul Hamas, care a supraviețuit în Gaza și a preluat conducerea organizației după moartea mai multor lideri. Haddad se bazează pe controlul asupra ostaticilor pentru a-și menține autoritatea și nu va dori să renunțe la acest avantaj fără garanții de supraviețuire pentru mișcarea sa.
În fața negocierilor, cei din echipa lui Trump încearcă să convingă Hamas că armistițiul de 60 de zile ar putea fi o fază inițială a unui acord global. Israelienii recunosc că nu pot eradica sprijinul pentru mișcarea islamistă, care ar putea continua atâta timp cât Hamas este dezarmată ca organizație combatantă.
În contextul regional, Egiptul și Emiratele Arabe Unite se opun mișcării Hamas și caută să o îndepărteze de la putere, în timp ce Qatar, care a sprijinit Hamas, și-a revizuit poziția. Alhasan consideră că statele arabe cheie sunt aliniate în ceea ce privește necesitatea unui armistițiu și a reducerii tensiunilor din regiune.
Există o fereastră de oportunitate pentru a opri conflictul din Gaza, dar întrebările privind cine va conduce o autoritate post-conflict și cine va asigura securitatea rămân controversate. Uciderea recentă a sute de persoane în zonele de ajutor umanitar este un semn îngrijorător al provocărilor viitoare.
Provocările pentru mediatorii de pace se amplifică, iar întrebările se concentrează asupra capacității greutăților din Gaza și garanțiilor Casei Albe de a convinge Hamas să se conformeze. Dacă acest lucru se va întâmpla, atât SUA cât și Israelul vor trebui să evalueze cât de mult pot accepta prezența Hamas în enclavă după încetarea focului.
