România se confruntă cu obstacole în implementarea strategiilor ecologice
Deşi legislaţia românească reflectă cerinţele de mediu ale Uniunii Europene, implementarea acestora pe teren se dovedeşte a fi o provocare serioasă. Un raport publicat de Comisia Europeană arată că lipsa de planificare, coordonare şi finanţarea inadecvată contribuie la dificultăţile întâmpinate de România în acest domeniu.
Comisia Europeană a publicat a patra evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu, evidenţiind importanţa respectării legislaţiei de mediu pentru asigurarea prosperităţii, competitivităţii şi securităţii mediului în Uniunea Europeană. Raportul subliniază că România a implementat câteva bune practici în conservarea şi restaurarea naturii, cum ar fi crearea unor rezervaţii naturale în Carpaţii Meridionali, conservarea insectelor saproxilice în Carpaţii Orientali şi o abordare cooperativă pentru gestionarea pajiştilor Natura 2000 în sudul Transilvaniei. De asemenea, au fost realizate proiecte LIFE de succes pentru conservarea sturionilor.
Cu toate acestea, raportul identifică provocări semnificative, printre care se numără economia circulară, poluarea, guvernanţa şi investiţiile. În ceea ce priveşte economia circulară, performanţele României în gestionarea deşeurilor rămân insuficiente. Comisia Europeană subliniază necesitatea urgentă de a renunţa la dependenţa de depozitele de deşeuri, care rămâne semnificativă. Deşi s-au înregistrat progrese în închiderea depozitelor ilegale, acestea au fost prea lente, rezultând în amenzi.
În ceea ce priveşte poluarea, raportul estimează că apele uzate urbane din România nu sunt tratate corespunzător, conform legislaţiei UE. De asemenea, calitatea aerului continuă să fie o problemă în anumite zone, având consecinţe grave asupra sănătăţii populaţiei. Măsurile implementate pentru reducerea poluanţilor atmosferici sunt încă insuficiente, iar România nu respectă angajamentele de reducere a emisiilor de NOx şi PM2,5 pentru perioada 2020-2029. Există depăşiri ale valorilor limită pentru NO2 şi PM10, iar problemele legate de monitorizarea calităţii aerului persistă.
În domeniul guvernanţei şi al investiţiilor, deficitul actual de investiţii din România este estimat la 5,4 miliarde de euro pe an, reprezentând aproximativ 1,9% din PIB-ul naţional, mult peste media Uniunii Europene de 0,77%. România a elaborat linii directoare naţionale pentru pregătirea rapoartelor EIA specifice proiectelor hidroenergetice, dar sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce priveşte procesul de informare privind SEA şi EIA, precum şi pentru informarea publicului cu privire la drepturile sale de acces la justiţie.
Evaluarea Comisiei Europene analizează tendinţele comune la nivelul Uniunii Europene, bazându-se pe rapoartele statelor membre. Aceasta oferă informaţii cu privire la protecţia calităţii aerului, apei şi naturii, precum şi acţiunile prioritare necesare în fiecare stat membru. Investiţiile în punerea în aplicare a legislaţiei de mediu sunt considerate economic avantajoase, iar nepunerea în aplicare a acestor reglementări duce la costuri estimate de 180 de miliarde de euro pe an pentru Uniunea Europeană, reprezentând aproximativ 1% din PIB-ul UE.
