Clarificări privind pensia, condițiile de muncă și remunerația din domeniul justiției
Magistratul Alina Gabriela Jurubiță, președintele Curții de Apel Constanța, împreună cu președinții curților de apel din țară, a tras un semnal de alarmă cu privire la discursul public referitor la sistemul juridic din România. Aceștia au transmis o amplă informare opiniei publice, abordând teme precum vârsta de pensionare, condițiile de muncă și salariile din justiție.
„Este datoria judecătorilor de a reacţiona la aceste asalturi prin rostirea adevărului. Când magistratura va tăcea în faţa unor atacuri nedrepte, înseamnă că justiţia va fi supusă, incapabilă să apere cetăţenii“, a declarat Alina Gabriela Jurubiță. În perioada următoare, curțile de apel vor prezenta cetățenilor realitatea privind volumul de activitate specific instanțelor, problemele legate de infrastructură și condițiile de muncă.
„Independenţa justiţiei nu este un privilegiu al magistraţilor, ci un drept fundamental al fiecărui cetăţean, ultima barieră în apărarea libertăţii şi a democraţiei“, au subliniat judecătorii.
Vârsta de pensionare a judecătorilor
Un aspect eronat frecvent menționat este că vârsta medie de pensionare în magistratură ar fi de 48 de ani. Această afirmație a fost contrazisă de date obiective, arătând că, din cele 37 de pensionări semnate de fostul Prim Ministru Ilie Bolojan, doar 5 judecători erau între 48 și 49 de ani. Vârsta medie reală de pensionare este de 54 de ani, iar conform legii în vigoare, vârsta de pensionare a magistraților a crescut la 60 de ani.
Remunerația magistraților
Judecătorii nu au venituri „nesimțite“. Indemnizațiile pornesc de la 4.457 lei pentru auditorii de justiție și pot ajunge la 27.252 lei pentru judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceste sume sunt comparabile cu alte categorii bugetare, având în vedere incompatibilitățile și interdicțiile profesiei de magistrat.
Condițiile de muncă și volumul de activitate
Judecătorii români se confruntă cu un deficit de resurse umane și cu o creștere constantă a numărului de dosare. Încărcătura medie pe judecător a fost, în 2024, de 1.519 dosare la judecătorii, 982 la tribunale și 606 la curțile de apel. Judecătorii efectuează frecvent ore suplimentare, care nu sunt compensate, iar volumul de muncă depășește de până la zece ori media altor state europene.
Condițiile de muncă sunt afectate de factori de risc precum suprasolicitarea neuro-psihică și stresul ocupațional, ceea ce poate duce la uzura prematură a organismului. De asemenea, s-a constatat că încrederea în justiție nu este la cote minime, ci la un nivel similar cu alte state europene, cum ar fi Italia și Spania.
Independenţa justiţiei trebuie să fie protejată permanent, atât de cetăţeni, cât şi de judecători, pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale ale fiecărui cetăţean.
