Vladimir Putin evită un proces pentru crime de război datorită funcției de președinte al Rusiei
Tribunalul special pe care națiunile occidentale intenționează să-l înființeze pentru a judeca crima de agresiune împotriva Ucrainei nu îl va pune sub acuzare în lipsă pe Vladimir Putin, atâta timp cât acesta rămâne președinte al Federației Ruse. Aceeași prevedere se va aplica și premierului rus, Mihail Mișustin, și ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, conform unor oficiali europeni citați de Euronews.
Urmărirea acestor oficiali la nivel înalt va fi permisă doar dacă inculpații sunt prezenți fizic în sală, ceea ce este puțin probabil, având în vedere că Rusia nu recunoaște invazia Ucrainei ca fiind o agresiune și se opune ferm cooperării cu Occidentul. Alternativ, un proces în lipsă ar putea fi desfășurat după ce Putin va părăsi funcția.
Condițiile sunt stabilite în proiectul de acord care ar oferi baza legală pentru înființarea tribunalului special în cadrul Consiliului Europei, o organizație pentru drepturile omului cu sediul la Strasbourg. Deși nu face parte din Uniunea Europeană, blocul este strâns legat de proces. Lucrările tehnice s-au încheiat la sfârșitul lunii martie, în timpul unei reuniuni a așa-numitului „Core Group” de la Strasbourg, care a produs trei proiecte de documente separate: un acord bilateral între Ucraina și Consiliul Europei, statutul tribunalului special și acordul care detaliază managementul tribunalului.
Semnarea acordului este programată pentru 9 mai, de Ziua Europei, deși calendarul exact va depinde de aprobarea politică. Limitările procesului în lipsă sunt văzute ca un „compromis” între țări, conform unui oficial al UE. După luni de deliberări, prevederea este acum o „afacere finalizată”, practic fără șanse de a fi modificată înainte de prezentare.
Odată ce Kievul va semna acordul, textul va fi supus la vot în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care reunește reprezentanți ai celor 46 de națiuni membre. Rusia a fost expulzată la scurt timp după ce a început războiul. Va fi necesară o majoritate de două treimi pentru a ratifica acordul, iar sprijinul larg din partea statelor membre îl face aproape garantat. Unele țări care au adoptat poziții prietenoase cu Rusia, cum ar fi Ungaria și Serbia, ar putea să se abțină sau să voteze împotriva acesteia, deși nu se vor aplica drepturi de veto individuale.
Națiunile democratice din afara continentului, precum Canada, Australia, Noua Zeelandă și Japonia, sunt așteptate să se alăture inițiativei, extinzându-i legitimitatea. Este puțin probabil ca Statele Unite, care au început o apropiere de Rusia, să participe. Sub administrația lui Joe Biden, țara a susținut căutarea justiției în Ucraina, dar, după învestirea lui Donald Trump, orientarea s-a schimbat. SUA nu au participat la reuniunea Core Group de la sfârșitul lunii martie. Nu este clar cum efortul lui Trump pentru un acord de pace ar putea afecta procedurile judiciare.
„Peste 38 de state și-au exprimat sprijinul politic pentru înființarea tribunalului, precum și Uniunea Europeană”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Europei. Odată ce acordurile vor fi ratificate, tribunalul este de așteptat să aibă sediul la Haga, un oraș cu o lungă tradiție în dreptul internațional, care găzduiește deja Curtea Internațională de Justiție (CIJ) și Curtea Penală Internațională (CPI).
CPI a emis separat un mandat de arestare pentru Vladimir Putin și unul dintre adjuncții săi pentru transferul ilegal de copii ucraineni în Rusia. Ultima dată când crima de agresiune a fost adusă în fața justiției a fost în timpul proceselor de la Nürnberg desfășurate după cel de-Al Doilea Război Mondial, când acuzația era cunoscută drept „crime împotriva păcii”.
