România, pe podiumul scumpetii: explicațiile ministrului Energiei despre locul 4 în Europa la tarifele electrice
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a explicat cum a ajuns România pe locul 4 cu cea mai scumpă energie electrică din Europa. Potrivit ministrului, prețurile ridicate sunt rezultatul unui cumul de cauze, printre care se numără „șantajul energetic al Rusiei”.
„Suntem pe locul patru la nivel european, în condițiile în care România este pe punctul de a deveni cel mai mare exploatator de gaze naturale din Uniunea Europeană și suntem aproape de a fi 100% independenți. Prin investiții țintite, estimăm că în următorul an și jumătate putem adăuga peste 1.500 MW în sistemul energetic național, ceea ce ar putea duce la scăderea prețurilor la energia electrică”, a declarat Ivan.
Ministrul a detaliat cauzele care au condus la această situație: „Cum am ajuns aici? E un cumul de factori. În 2021 a avut loc liberalizarea, iar apoi a intervenit șantajul energetic al Rusiei. De asemenea, investițiile în capacități de producție a energiei au fost oarecum întârziate, iar abia recent au început să vină efectiv investiții directe. Acestea necesită timp pentru a ajunge la maturitate, de obicei între trei și cinci ani”, a explicat el.
Întrebat dacă liberalizarea din 2021 a fost o decizie greșită, Ivan a recunoscut că, după acel episod, prețurile au crescut semnificativ: „După acel episod, prețurile au crescut chiar de trei ori în facturile oamenilor, lucru care nu poate fi contestat și care nu mi-l doresc, dar este un fapt.”
Ministrul a subliniat că, în următorul an și jumătate, se dorește creșterea producției cu 1.500 MW, ceea ce ar reduce presiunea și prețurile. „Trebuie să vedem mecanisme clare de piață pentru a evita situațiile speculative ale unor jucători din piață și să ne asigurăm că avem capacități de producție care să ne facă mai puțin dependenți de importurile de energie în perioadele de vârf”, a adăugat acesta.
Ivan a menționat că a vizitat capacități care au aproape 500 MW/h și care sunt în funcțiune de zeci de ani, dar care sunt acum într-un stadiu avansat de implementare. „Am stabilit clar raportul de progres, atât fizic, cât și financiar, și vreau ca într-un an și jumătate să avem 1.500 MW în sistem. Aceasta va duce automat la o reducere a presiunii și, implicit, a prețului pentru consumatorul final”, a concluzionat ministrul.
Estimările actuale sugerează că România va adăuga capacități de producție de 1.500 MW în următorul an și jumătate, ceea ce ar reprezenta aproximativ 25% din producția actuală, sporind competitivitatea și reducând presiunea asupra producătorilor actuali, precum și importurile de energie în perioadele de consum ridicat.
